Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că înmulțirea alarmantă a bacteriilor rezistente la antibiotice „nu mai este o prognoză, ci o realitate peste tot în lume" * OMS atrage atenția asupra unor bacterii comune, responsabile de infecții grave, cum sunt: septicemia, pneumonia, infecții ale tractului urinar, infecții cu transmitere sexuală * OMS avertizează că, din cauza rezistenței antimicrobiene, pacienții vor fi supuși unui risc mai mare de deces * Unele tipuri de bacterii care cauzează infecții grave la om au dezvoltat deja rezistență la majoritatea sau chiar la toate tratamentele, de aceea OMS atrage atenția că rezistența la antibiotice ar putea face, anual, mai multe victime decât cancerul * Potrivit unui studiu britanic, bacteriile rezistente ar putea omorî până la 10 milioane de oameni pe an, până în 2050 * Spre exemplu, s-a constatat o rezistență crescută la antibiotice a bacteriei klebsiella pneumoniae, cauza majoră a pneumoniilor și septicemiilor, care nu a mai răspuns la tratamentele cu antibiotice de ultimă generație * OMS a identificat agenți patogeni „de înaltă prioritate" - stafilococul auriu, Salmonella și Helicobacter pylori (bacterie responsabilă mai ales de ulcere gastrice) din cauza rezistenței lor la mai multe tipuri de antibiotice * Medicamentele folosite în tratarea puilor, vacilor, porcilor și peștilor ajung tot în organismul uman. Bacteriile devin rezistente și apar tot mai multe cazuri de infecții pentru care doctorii nu mai găsesc tratament * OMS recomandă reducerea utilizării și chiar restricționarea completă a antibioticelor în cazul animalelor de la care se obțin produse alimentare * Experții avertizează că lumea este în pragul erei „post-antibiotice", în care anumite infecții nu vor mai putea fi tratate cu medicamentele existente în acest moment * În 2016, în SUA a fost înregistrat primul caz de infecție cu o bacterie rezistentă la toate antibioticele * Potrivit directorului Centrului American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, „s-ar putea ajunge în situația în care vom avea pacienți la terapie intensivă sau pacienți cu infecții ale tractului urinar pentru care nu vom avea antibiotice". (surse: manager.ro, Rfi.ro)
Bolile infecțioase sunt tulburări cauzate de microorganisme - bacterii, viruși, ciuperci sau paraziți. Multe dintre acestea trăiesc în și pe corpul nostru. Ele sunt, în mod normal, inofensive sau chiar utile, dar în anumite condiții pot cauza boli grave.
Unele boli infecțioase pot fi transmise de la o persoană la alta sau prin mușcături de insecte sau animale. Altele sunt cauzate de ingerarea alimentelor sau a apei contaminate sau prin expunerea la microorganisme din mediul înconjurător.
Semnele și simptomele variază în funcție de microorganismul care provoacă infecția, dar, în general, includ febră și oboseală. Infecțiile ușoare pot fi rezolvate prin odihnă și prin remedii casnice, însă există și infecții care pun viața în pericol și necesită spitalizare. Multe boli infecțioase, cum ar fi rujeola și varicela, pot fi prevenite prin vaccinuri. Spălarea frecventă și „temeinică" a mâinilor vă ajută să vă protejați de cele mai multe boli infecțioase.
Simptome
Fiecare boală infecțioasă are propriile semne și simptome specifice. Semnele și simptomele generale, comune mai multor boli infecțioase, includ: febră; diaree; oboseală; dureri musculare; tuse.
Când mergem la doctor
Solicitați asistență medicală dacă: ați fost mușcat de un animal; aveți probleme cu respirația; tușiți mai mult de o săptămână; aveți febră și dureri severe de cap; aveți o erupție sau umflături la nivelul pielii; aveți, brusc, probleme de vedere.
Cauze
Bolile infecțioase pot fi cauzate de:
• Bacterii. Aceste microorganisme monocelulare sunt responsabile pentru boli, cum ar fi: streptococ în gât; infecțiile tractului urinar și tuberculoza.
• Viruși. Deși sunt mai mici decât bacteriile, virușii provoacă o multitudine de boli - de la răceala comună până la SIDA.
• Ciuperci. Multe boli de piele, cum ar fi herpesul și „piciorul atletului", sunt cauzate de ciuperci. Alte tipuri de ciuperci vă pot infecta plămânii sau sistemul nervos.
• Paraziți. Malaria este cauzată de un mic parazit care este transmis prin mușcătura de țânțar. Alți paraziți se pot transmite la om, din fecalele animalelor.
Contactul direct
Cel mai simplu mod de a ne „procopsi" cu multe dintre bolile infecțioase este contactul cu o persoană sau cu un animal care are deja infecția. Sunt trei moduri de transmitere a bolilor infecțioase prin contact direct:
• De la om la om, prin: atingere, strănut, tuse. Germenii se pot răspândi și prin schimbul de fluide corporale, prin contact sexual. Persoana care transmite germenul poate să nu aibă simptome ale bolii, fiind, pur și simplu, purtător.
• De la animal la om. Mușcătura/ zgârietura unui animal infectat - chiar și un animal de companie - ne poate îmbolnăvi și, în circumstanțe extreme, pot fi fatale. Manipularea deșeurilor animale poate fi periculoasă. De exemplu, ne putem alege cu o infecție cu toxoplasma (toxoplasmoză) curățind litiera pisicii.
• De la mamă la copilul nenăscut. Femeia însărcinată poate transmite germeni care provoacă boli infecțioase la copilul ei nenăscut. Unii germeni pot trece prin placentă. Germenii din vagin pot fi transmiși copilului în timpul nașterii.
Contactul indirect
Microorganismele care cauzează boli pot fi transmise și prin contact indirect pentru că mulți germeni rămân, timp îndelungat, pe diferite obiecte: mânere, cearceafuri, fețe de masă, clanțele ușilor etc., folosite de persoane infectate. Dacă - după ce atingem aceste obiecte contaminate - ducem mâna la ochii, la gură sau la nas, înainte de a ne spăla pe mâini, ne putem infecta, la rândul nostru.
Mușcături de insecte
Unii germeni provin de la insecte purtătoare - cum ar fi țânțarii, puricii, păduchii sau căpușele care se deplasează de la gazdă la gazdă. Țânțarii pot purta parazitul malariei sau virusul West Nile, iar căpușele sunt vectori ai bacteriei care provoacă boala Lyme.
Contaminarea prin produse alimentare
Un alt mod în care germenii care provoacă boli pot să ne infecteze îl reprezintă alimentele și apa contaminate. Acest mecanism de transmitere permite germenilor să se răspândească la mulți oameni, dintr-o singură sursă. E. coli, de exemplu, este o bacterie prezentă în sau pe anumite alimente - hamburgerul insuficient preparat sau sucul de fructe nepasteurizat.
Factori de risc
Oricine poate contracta o boală infecțioasă, dar riscul este mai mare dacă sistemul imunitar nu funcționează în mod corespunzător. Acest lucru poate apărea dacă:
• luați steroizi sau alte medicamente care vă afectează sistemul imunitar, de exemplu medicamente anti-respingere pentru un organ transplantat;
• aveți HIV sau SIDA;
• aveți anumite tipuri de cancer sau alte tulburări care vă afectează sistemul imunitar.
În plus, anumite alte afecțiuni medicale vă pot predispune la infecții, dar și dispozitivele medicale implantate, malnutriția, vârsta etc.
Complicații
Majoritatea bolilor infecțioase au doar complicații minore. Dar unele infecții - cum ar fi pneumonia, SIDA și meningita - pot pune viața în pericol. Câteva tipuri de infecții sunt legate de un risc crescut de cancer:
• Papiloma virusul uman este legat de cancerul de col uterin.
• Helicobacter pylori este legat de cancerul de stomac și ulcerul peptic.
• Hepatitele B și C sunt legate de cancerul hepatic.
În plus, unele boli infecțioase pot „să se liniștească", doar ca să apară din nou - uneori chiar și după câteva decenii. De exemplu, cineva care a suferit de vărsat de vânt (varicelă) poate dezvolta un herpes, mult mai târziu în viață.
Profilaxie
Agenții infecțioși pot intra în corp prin: contactul cu pielea sau cu rănile; inhalarea germenilor din aer; ingestia alimentelor sau apei contaminate; mușcături de insecte sau de animale; contact sexual.
Urmați sfaturile de mai jos pentru a scădea riscul de a vă infecta pe dumneavoastră sau pe alții:
• Spălați-vă pe mâini. Acest lucru este important, mai ales înainte și după prepararea alimentelor, înainte de mâncare și după folosirea toaletei. Încercați să nu vă atingeți ochii, nasul sau gura cu mâinile, deoarece acesta este un mod obișnuit prin care germenii pătrund în corp.
• Vaccinați-vă. Imunizarea vă poate reduce semnificativ riscurile de a contracta multe boli. Asigurați-vă că urmați calendarul vaccinărilor, atât dumneavoastră, cât și copiii dumneavoastră.
• Stați acasă când sunteți bolnav. Nu mergeți la muncă dacă aveți diaree, febră sau vărsături. Nu trimiteți copilul la școală dacă are astfel de semne și simptome.
• Pregătiți alimentele în condiții de siguranță și igienă. Pregătiți alimentele la temperatura potrivită. Pentru produse din carne tocată, aceasta înseamnă cel puțin 71 grade Celsius; pentru preparate din carne de pasăre -74 grade C, iar pentru alte tipuri de carne - cel puțin 63 grade C.
În plus, congelați, imediat, resturile - nu lăsați produsele alimentare la temperatura camerei pentru perioade lungi de timp.
Nu împrumutați altora (sau de la alții) obiecte de uz personal - periuța de dinți, pieptenele, aparatul de ras. Nu beți din pahare și nu mâncați cu tacâmuri folosite de alții.
• Călătoriți înțelept. Dacă călătoriți în afara țării / continentului, discutați cu medicul dumneavoastră despre orice vaccin special de care ați putea avea nevoie (de exemplu, pentru febra galbenă, holera, hepatita A sau B ori febra tifoidă).
Tratament
Odată identificat germenul care v-a cauzat boala, medicul vă va prescrie tratamentul adecvat. Antibioticele sunt, de obicei, rezervate pentru infecții bacteriene, deoarece aceste tipuri de medicamente nu au niciun efect asupra bolilor cauzate de viruși. Dar, uneori, este dificil de stabilit care tip de germen este… „la locul de muncă". De exemplu, unele tipuri de pneumonie sunt cauzate de viruși, în timp ce altele sunt cauzate de bacterii. Folosirea în exces a antibioticelor a făcut ca unele tipuri de bacterii să devină extrem de rezistente la unul sau mai multe tipuri de antibiotice și infecția să fie mult mai greu de tratat. Antiviralele tratează unii, dar nu toți virușii. Exemplele includ virușii care cauzează: HIV / SIDA; herpes; hepatita B; hepatita C; gripa. Medicamentele antifungice topice pot fi utilizate pentru tratarea infecțiilor cutanate sau ale unghiilor, cauzate de ciuperci. Unele infecții fungice, cum ar fi cele care afectează plămânii sau membranele mucoase, pot fi tratate cu un antifungic oral. Infecții fungice mai severe ale organelor interne, mai ales la persoanele cu sistem imunitar slăbit, pot necesita tratamente antifungice intravenoase. Unele boli, inclusiv malaria, sunt cauzate de paraziți. Deși există medicamente pentru a trata aceste boli, unii paraziți au dezvoltat rezistență la medicamente.
Medicină alternativă
Se afirmă că anumite produse naturale ar ajuta la prevenirea unor afecțiuni comune, cum ar fi răceala sau gripa. Deși începutul părea promițător, rezultatele studiilor întreprinse sunt fie negative, fie neconcludente. Sunt necesare mai multe cercetări.
Unele dintre substanțele studiate pentru rolul lor în prevenirea sau scurtarea duratei infecției includ: merișor; Echinacea; usturoi; Ginseng; Gențiana; vitamina C; vitamina D; zinc.
Discutați cu medicul înainte de a încerca orice produs care promite să vă stimuleze sistemul imunitar sau să alunge răcelile și alte boli. Unele dintre aceste produse pot provoca reacții alergice sau pot interacționa cu alte medicamente pe care le luați. (mayoclinic.org)
