Este știut faptul că persoanele nevăzătoare au un simț tactil foarte dezvoltat, care îi ajută să vadă ceea ce nu pot vedea cu ochii. Odată, trăia un nevăzător care avea un simț tactil foarte bine dezvoltat. I s-a dus vestea în tot ținutul, chiar și la curtea împăratului. Regelui nu i-a venit să creadă și a dorit să se convingă personal de ceea ce se zvonea despre acest orb. Astfel bărbatul nevăzător a fost chemat la curtea regelui pentru un test. După ce i s-a oferit un loc, i s-a pus în brațe un pui de lup. Orbul a început să pipăie fiecare părticică a corpului animalului pentru a-și da seama ce este. Bărbatul era puțin pus în încurcătură. Regele l-a întrebat: „Ce animal este?". Orbul i-a dat imediat replica: „Măria Ta, poate fi un pui de vulpe sau un pui de lup. Pot doar să zic, că puiul din brațele mele nu ar avea niciodată ce căuta la o stână de oi. Ar fi un pericol!" regele a fost impresionat de agilitatea orbului și l-a recompensat pe măsură.
