De ce a desființat CCR a doua lege a Justiției. Cele mai importante articole care au picat la Curte

Distribuie pe:

Statutul magistraților este a doua lege a Justiției dezbătută de Curtea Constituțională a României (CCR).

Prima - privind organizarea judiciară - a fost declarată în mare parte constituțională, iar a treia - statutul CSM - urmează să fie dezbătută pe 13 februarie.

* Judecătorii și procurorii trebuie să depună o declarație pe proprie răspundere că nu sunt ofițeri acoperiți ai serviciilor secrete. Comisia Iordache a stipulat în lege că declarațiile pe proprie răspundere sunt verificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), dar și, din oficiu, de către comisiile parlamentare care controlează activitatea SIE și SRI. CCR a decis că nu e treaba parlamentarilor să se amestece în controlul magistraților, deci numai CSAT a mai rămas cu putere de control.

* Comisia Iordache a strecurat în lege că „procedurile judiciare" sunt informații de interes public, deci pot fi puse la dispoziția Parlamentului. CCR n-a fost de acord. În categoria procedurilor judiciare intră și informații secrete, ca parte a anchetei penale.

* CCR a declarat neconstituțional și articolul din lege care definește procedura de numire a președintelui și a vicepreședinților Curții Supreme. Legea spune că șeful statului este cel care numește șefii Înaltei Curți la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar, la următorul articol, legea spune că șeful statului nu poate refuza numirile propuse de CSM. CCR a taxat confuzia din textul legislativ. Președintele CCR, Valer Dorneanu, a cerut „o mai bună definire a împărțirii atribuțiilor între CSM și președintele României". Așadar, șeful statului ori are puterea să numească șefii Curții Supreme, ori este doar de decor și trebuie să accepte automat judecătorii propuși de CSM? La această întrebare va trebui să răspundă Parlamentul, care va fi nevoit să pună textul legii în acord cu decizia CCR.

* Aceeași confuzie se regăsește și la procedura de revocare a șefilor Înaltei Curți. CCR n-a fost de acord ca magistrații să ocupe funcții politice. PSD a trecut în lege că CSM poate dispune detașarea procurorilor și judecătorilor la diferite instituții, chiar și ca ministru al Justiției. Ce a urmărit PSD? Să le ofere posibilitatea unor judecători sau procurori să fie numiți miniștri ai Justiției fără să demisioneze din magistratură, ci doar să fie detașați, deci să se întoarcă pe un loc sigur când își vor termina mandatul politic. CCR a declarat articolul neconstituțional. Practic, dacă un magistrat vrea să facă politică, trebuie să renunțe la cariera juridică, așa cum a făcut Mona Pivniceru în vara anului 2012. În timpul guvernării USL, Pivniceru a renunțat la funcția de judecător la Înalta Curte pentru a ajunge ministrul Justiției. Ulterior, în primăvara anului 2013, a fost numită judecător la CCR.

* Legea privind statutul magistraților mai prevedea faptul că judecătorii și procurorii pot să se autosuspende din funcție pentru doi ani, perioadă în care nu li se mai aplică regimul de incompatibilități. CCR a spus nu.

* Cea mai importantă parte a legii pe care CCR a declarat-o neconstituțională se referă la răspunderea magistraților. Comisia Iordache a operat unele modificări în lege prin care magistrații puteau fi trași la răspundere pentru sentințele date pe baza unor criterii laxe, subiective. Concret, PSD a redefinit conceptele de „eroare judiciară", „rea-credință" și „gravă neglijență", astfel încât granița dintre o sentință corectă și una incorectă era foarte subțire.

„Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției, din culpă, nesocotește normele de drept material sau procesual, determinând o eroare judicară", sună, spre exemplu, definiția, foarte ambiguă, a „gravei neglijențe". Practic, magistratul ar fi ajuns în situația de a judeca cu gândul la o posibilă sancțiune. „Am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei-credințe și a gravei neglijențe", a spus președintele CCR, Valer Dorneanu.

* Forma inițială a legii folosea formularea „statul poate să se întoarcă împotriva magistratului care a comis o eroare judiciară". PSD a reformulat, obligând statul să se întoarcă împotriva magistratului. CCR a respins modificarea PSD.

* * *

A mai rămas o lege de judecat. Pe 13 februarie, CCR va judeca și ultima lege a Justiției din pachetul de trei: cea privind organizarea CSM. Ulterior, cele trei legi vor ajunge în Parlament, unde vor trebui îndreptate sau uitate în sertare. „Legile justiției vor fi puse în acord cu deciziile CCR. Sunt deja două legi care au ieșit de la Curte și care se întorc la Parlament. Va urma și a treia lege, să vedem ce decide Curtea", a spus Liviu Dragnea. (Sebastian Zachmann - adevarul.ro)

 

Lasă un comentariu