Gheorghe Sarău, „Finis coronat opus"

Distribuie pe:

Pe lângă demersurile bibliografice realizate până în prezent în contextul diferitelor teme de cercetare, iată și o bibliografie „personală", Bibliografie cu repere din viața și activitatea autorului, în paginile căreia au fost reunite aproape toate trimiterile bio-bibliografice despre care autorul a avut cunoștință, pe care le-a considerat relevante până acum, la începutul anului 2018, când - cu o oarecare anticipare - s-a gândit la încheierea activității într-unul din cele două mari domenii în care a excelat, coerent, simultan, cu începere din anul 1990, anume, cel care se referă la munca de douăzeci și opt de ani în Ministerul Educației Naționale, unde a avut două mari responsabilități: la început, cea de „gestionar" de relații bilaterale internaționale în profilul învățământului (cu peste 30 de țări, în perioada 1990-1998), respectiv, cea de artizan, decident și executant al măsurilor strategice ministeriale dedicate educației rromilor, școlarizării și promovării limbii, literaturii, istoriei și culturii rromilor în școlile și universitățile din România, pe întinsul anilor 1990-2018. De aceea, autorul își intitulează cartea „Finis coronat opus" („Sfârșitul încununează opera"), decizând ca la cei 62 de ani să-și încheie activitatea de consiler în Ministerul Educației, rămânând însă activ pe tărâm universitar, în cadrul secției de limba și literatura rromani a Facultății de Limbi și Literaturi Străine - Universitatea din București.

Cel de-al doilea mare domeniu s-a concretizat în spațiul universitar, autorul reușind ca, din anul 1992 și până în prezent, să prezinte un produs unic în lume, cu rezultate inimaginabile, care vizează cercetarea și normarea limbii rromani comune din spațiul geografic românesc, dar și despre implementarea studiului acesteia la nivel sistemic, în rețeaua învățământului preuniversitar și universitar, criteriile calitativ și cantitativ fiind adeverite cu prisosință de multitudinea de repere bio-bibliografice inserate pe cuprinsul volumului de față.

Bibliografia cuprinde, în partea a treia, finală, o mică incursiune în intimitatea vieții și activității autorului, prezentată - pe cât posibil - cu o oarecare detașare intenționată.

Reperele bio-biblografice acoperă întreaga perioadă a vieții autorului, de la nașterea sa, în 1956, și până astăzi, în 2018, dar se observă că dovezile reținute de presă datează încă din anul 1972, de la vârsta de 16 ani, când Gheorghe Sarău, ca elev în cls. a X-a, oferă primul său interviu (v. Florin Burtan, Un univers unde se modelează conștiințe, unde se deprind profesii. Școala profesională de chimie Tr. Măgurele, „Teleormanul" [Alexandria], joi, 2 noiembrie 1972, p. 2), în care răspunsurile lui Gheorghe Sarău acoperă jumătate din spațiul rezervat interviului.

Bibliografia ne dezvăluie și alte repere inedite ce vorbesc despre autor, ca de pildă, despre momentul debutului său în presă, produs la 10 ani de la primul interviu, în 1982, aproape simultan, în revista bucureșteană de satiră și umor „Urzica" (nr. 4/ aprilie 1982) și în revista brașoveană „Astra" (nr. 5/ mai 1982), în ambele cu producții umoristice tălmăcite, ca și în continuare, din limbile bulgară, rusă, maghiară. Apoi, la alți 10 ani, în 1992, autorul debutează și editorial, cu un volum de sine stătător (Gheorghe Sarău 1992, Mic dicționar rrom-român, București: Editura Kriterion).

Însă, simpla răsfoire a lucrării bibliografice ne oferă mai multe chei de lectură, nu numai despre o rețetă de viață și consecvență profesională, dar aceasta se constituie și într-o frescă a procesului educațional rrom, a normării limbii rromani în context național și internațional, imagini fragmentare și mentalități din ultimii ani ai societății comuniste, respectiv, din perioada postcomunistă a ultimilor aproape trei decenii. Suntem convinși că multe din reperele inserate aici îi vor motiva pe cercetători să purceadă în viitor la aprofundarea lor.

Lasă un comentariu