O PALMĂ PESTE OBRAZUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ÎN LIMBA GERMANĂ

Zilele acestea, în orașul Tg.-Mureș, secția germană a primit o palmă usturătoare: numărul elevilor din clasa a X-a G s-a redus din nou. E dramatic pentru un director de școală să nu-și facă o introspecție în propria ogradă. Să nu caute și să nu-și dea răspunsuri. Dacă la intrarea în liceu ai 13 elevi cu medii de intrare deloc proaste, după un an rămâi cu 8 elevi și, după încă un semestru, rămâi cu 5, nu poți ca director să întrebi cu naivitate: ,,Ce nu vă convine, la ce materie sunteți nemulțumiți? "

Nimeni nu se gândește la cât efort intelectual au depus acești copii în grădiniță și în clasele primare pentru a face față procesului de învățământ într-o limbă pe care abia o descoperă. Trecem peste efortul financiar pe care îl fac părinții acestor copii. Ideea e că, la terminarea clasei a patra, meritul copiilor de la clasele cu predare în limba germană e că vorbesc fluent această limbă. Cinste cadrelor didactice din învățământul primar și preșcolar pentru această realizare. Problema apare în momentul în care acești copii decid să continue cursurile la gimnaziu și în liceu pentru că nu există cadre didactice calificate. Cei care se încumetă să o facă, își asumă, pe cont propriu, o mare răspundere.

Și-au asumat-o, în cunoștință de cauză, și elevii care au intrat, repet, cu medii deloc de neglijat la clasa de Științele Naturii, secția germană (subliniez acest lucru pentru că există tradiția de a blama secția germană pentru că are ,,elevi slabi" la învățătură). Doar că școala nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor tinerilor liceeni.

În cadrul Colegiului Național ,,Al. Papiu Ilarian" nimeni nu a făcut o analiză serioasă privind motivele pentru care, rând pe rând, copiii care îndrăznesc totuși să înfrunte vicisitudinile unui sistem de învățământ bolnav, părăsesc această clasă cu predare în limba germană. Trist e că nimeni nu și-a dat niciodată interesul în a redresa această secție. Din contră, conducerea școlii a făcut repetate presiuni de ordin psihologic asupra elevilor. O serie de discipline cum ar fi matematica, chimia, fizica, psihologia, biologia, istoria, educația antreprenorială, educația fizică, educația muzicală și educația plastică nu se țin în limba maternă, respectiv germană, cum ar fi normal, pentru că nu există cadre specializate, bineînțeles. Dar nici nu și-a dat nimeni interesul în a realiza un parteneriat viabil cu parteneri educaționali din Germania pentru a impulsiona învățământul în limba germană. Așadar, elevii care au ales să studieze în limba germană, sunt de două ori vitregiți: pe de o parte nu beneficiază de șanse egale în educație, iar pe de altă parte nu beneficiază de cadre didactice vorbitoare de limbă germană. Părinții sunt tratați de conducerea școlii cu răceală și nepăsare, iar copiii sunt neglijați, tratați cu indiferență și sunt marginalizați, nefiind implicați în nicio activitate extrașcolară/ extracurriculară. Iată motivul pentru care, rând pe rând, părinți și elevi, depun armele. Și nimănui nu-i pasă. Atâția ani de efort care nu se materializează în obținerea unei diplome care să certifice absolvirea unei școli într-o limbă de circulație internațională.

O temă de casă pentru Consiliul Local ar fi analizarea argumentelor pro și contra înființării pe viitor a unui Colegiu de Limbi Străine cu adevărat viabil. Pentru că interes din partea comunității, există. Dovadă sunt grupele de grădiniță în limba germană, grupa mică, mare și mijlocie având fiecare peste 20 de copii care frecventează, și numărul de elevi din clasele primare ale Școlii Gimnaziale ,,Fridrich Schiller ". Faptul că aceste clase ajung să fie decimate pe parcursul anilor de gimnaziu și de liceu ar trebui să ne întristeze profund.

În condițiile în care societatea în care trăim impune necesitatea existenței pe piața muncii a unor cetățeni vorbitori de limbi de circulație internațională, noi facem tot posibilul să subminăm această formă de învățământ.

Lasă un comentariu