Duminică, 4 februarie 2018, într-o emisiune de la România TV, Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, a declarat că a depus o plângere la Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru că procurorii au refuzat să îi pună la dispoziție o copie a dosarului Tel Drum, în format electronic, în care este anchetat, afirmând că o copie pe suport de hârtie l-ar costa prea mult, iar el nu dispune de acești bani.
„Eu nu am dat informația în spațiul public. Am depus o plângere la DNA, zilele trecute, pentru că eu nu pot să am acces la dosar. Nu numai la mine este problema aceasta. Practica, din câte știu eu, la parchete, este că atât timp cât dosarele sunt scanate, deci sunt pe un suport electronic, îți dau un CD, un stick, care au costuri mici.
Am făcut solicitare de la început, și nu numai eu, toți cei care sunt chemați acolo, să ne pună la dispoziție dosarul în formă electronică. S-a refuzat. Au zis că numai în formă scrisă, care durează și foarte mult, și costă și foarte mult. Ca să le iau în copie scrisă, format scris pe hârtie, mă costă peste un miliard de lei (vechi). Cei care gestionează dosarul sunt cei care mi-au pus sechestru. Singurul venit pe care îl am este indemnizația de la Parlament. Nici aia întreagă, doar două treimi. Voi vorbi cu avocata să facem publică plângerea", a spus Liviu Dragnea, la România TV.
Reamintim că, în 13 noiembrie 2017, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost pus sub urmărire penală de către DNA, sub acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat, folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete și abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul, într-un dosar în care sunt urmărite penal alte opt persoane, între care reprezentanți ai firmei Tel Drum.
Potrivit procurorilor DNA, Liviu Dragnea, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, a inițiat un grup infracțional organizat, care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri.
Prejudiciul în acest dosar este de 30 de milioane de lei, prin abuz în serviciu, și de 20 de milioane de euro, prin fraudarea fondurilor europene.
Grupul, inițiat în anul 2001, a vizat obținerea frauduloasă a unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice, prin comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
