În cadrul dezbaterii despre corupție, desfășurată miercuri, 7 februarie 2018, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a prezentat două variante ale portretului-robot aparținând celor care se fac vinovați de abuz în serviciu.
„Portretul-robot al infractorului de abuz în serviciu este similar cu portretul-robot al infractorului de conflict de interese. Un prim portret robot privește funcționarul public care este fie dintre cei aleși (primari, consilieri), fie dintre funcționarii publici numiți (directori, șefi de serviciu). Aceste persoane au o conduită caracterizată ca fiind abuzivă. Un astfel de funcționar, pentru a-și rezolva interesele proprii, exercită o conduită abuzivă, încălcând o deontologie minimă pe care trebuie să o aibă un funcționar public.
Al doilea portret robot este mai sofisticat, fiindcă este vorba despre autorul din spatele autorilor, care se folosește de un alt funcționar public.
Este posibil să avem modalități de acțiune sofisticate, care dau răgaz autorului din spatele autorului să își ia măsuri de protecție și să se folosească de cel din față, să șteargă cu el pe jos. De multe ori, acest om de paie (un membru de familie, un prieten sau un membru de partid, cineva care poate fi sacrificat), nici nu vrea să coopereze.
Neutralizarea temporară a acestor mecanisme dă timp autorilor din spatele autorilor să culeagă produsul infracțional și să îl pună la adăpost. Până ajunge ancheta la locul respectiv, moare omul, se schimbă mandatele", a spus procurorul general.
