Risc - Proasta gestionare a absorbției fondurilor europene 2014-2020 va avea consecințe usturătoare în acest an. Mai exact, în timp ce oficialii europeni calculează împărțirea banilor pe alți șapte ani, absorbția slabă ne pune în situația de fi aproape să pierdem miliarde de euro.
Ordonatorii de credite, autorități centrale și locale, sunt chemați la raport în această lună, de Guvern, pentru a explica situația absorbției fondurilor europene contractate. Asta în condițiile în care însuși premierul Viorica Dăncilă a recunoscut, săptămâna trecută, că pentru 2018, dacă nu trimitem la decontat către Comisia Europeană facturi de minimum 1,73 de milioane de euro, există risc major de dezangajare. „Am cerut ministerelor implicate ca, în termen de două săptămâni, să-mi prezinte soluțiile identificate astfel încât, la data de 31 decembrie 2018, România să nu piardă niciun euro din fondurile europene care îi sunt alocate", a declarat șeful Executivului. Comisarul european Corina Crețu a confirmat progresele României în direcția creșterii absorbției europene, exprimându-și, totodată, încrederea că Executivul va avea în atenție toate problemele restante și va veni rapid cu cele mai bune soluții pentru a accelera absorbția de fonduri europene. „Am convenit să găsim împreună un plan de acțiune și să primim propuneri de accelerare a fondurilor europene până la 23 februarie. Am asigurat-o, încă o dată, pe doamna prim-ministru de tot sprijinul meu și al Comisiei, la fel ca în ultimii ani, când am ajutat România, să folosească la maxim banii europeni", a declarat oficialul european. „Transmit un semnal autorităților locale și Ministerului Fondurilor Europene, apreciez eforturile depuse, dar există în continuare pericolul de a fi pierduți bani. Dincolo de vorbe, cel mai important este că trebuie să vedem rezultate concrete în teren", a atras atenția Corina Crețu.
În 2017, țara noastră a avut de îndeplinit 34 de condiționalități și a finalizat acreditarea autorităților de management. În prezent, bugetul total pentru apelurile lansate este de 21,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 79% din suma alocată, spune comunicatul Executivului.
Tot anul trecut, România a solicitat Comisiei Europene suma de 1,24 miliarde de euro, iar rambursările au fost de 1,09 miliarde euro. Din totalul fondurilor post aderare, țara noastră a absorbit 45,6 miliarde de euro, și a cotizat la CE, în ultimii 11 ani, 30,4 miliarde de euro.
Corina Crețu a mai amintit de beneficiile aduse economiei de fondurile europene. „Mai mult de 60% din investițiile publice care s-au realizat în România în ultimii zece ani s-au realizat pe fonduri europene. Programele europene au reprezentat și reprezintă în continuare o sursă principală de investiții, de creare de locuri de muncă, de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, de recuperare a decalajelor de dezvoltare. De aceea, sunt convinsă că România are tot dreptul și este îndreptățită de a avea un buget cel puțin egal ca până acum și, sigur, este important să arătăm până în mai, când Comisia va depune draftul de buget către Parlamentul European pentru perioada 2020-2027, că România poate să folosească acești bani europeni, pentru că, nu vă ascund, nu este un secret pentru nimeni această politică de coeziune, ca și agricultura, se află sub o mare presiune, mai ales după ieșirea Marii Britanii", a subliniat Crețu.
Inclusiv Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a militat pentru o absorbție cât mai mare a banilor europeni care ajută finanțarea deficitului de cont curent și a investițiilor. „Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional, efectul cumulat al atragerii de fonduri europene structurale și de investiții asupra creșterii PIB pentru perioada 2007-2016 s-a situat între 1,2 pp și 1,6 pp din PIB, iar o rată de absorbție a acestor fonduri de 95% în actualul cadru financiar multianual ar conduce la o rată de creștete a PIB potențial în 2022 mai ridicată cu aproximativ 1,7 puncte procentuale - adică un PIB potențial în jurul valorii de 5% anual", a explicat Isărescu. Din perspectivă macroeconomică, atragerea fondurilor europene reprezintă o formulă dezirabilă pentru finanțarea deficitului de cont curent, influențând astfel stabilitatea întregii economii, a sistemului financiar bancar, a cursului de schimb, a adăugat guvernatorul BNR. (Din revista „Capital")
