Se spune că omul sfințește locul. Dacă luăm în calcul modernizările spațiului rural în ultimii 27 de ani, comuna Râciu, cu satele Râciu, Căciulata, Coasta Mare, Cotorianu, Curețe, Hagău, Leniș, Nima Râciului, Obârșie, Pârâu Crucii, Sânmărtinu de Câmpie, Ulieș, Valea Seacă, Valea Sânmărtinului, Valea Ulieșului, administrate de un vrednic primar, Ioan Vasu, se poate spune că reprezintă un posibil model de revitalizare a spațiului rural. Prin ceea ce s-a realizat în această comună, de către primarul Ioan Vasu și consilierii locali, prin accesarea de subvenții europene, cei 3.752 de locuitori se pot considera cu adevărat cetățeni europeni. Să avem în vedere prioritățile pentru revitalizarea mediului rural din Strategia de Dezvoltare Teritorială a României 2014-2020 (SDTR), orizont 2035: drumurile, internetul și infrastructura tehnico-edilitară, educația, sănătatea și locurile de muncă, aspecte pe care primarul Ioan Vasu le-a transformat în realitate. Pe acest motiv am considerat că această comună poate reprezenta un posibil model pentru localitățile rurale din județul Mureș și din România.
România este organizată în 8 regiuni de dezvoltare fără statut administrativ, 41 de județe, 103 municipii, 217 orașe, 2.861 comune și 12.957 sate. Suprafața cumulată a spațiului rural este de 208.068 km pătrați, ceea ce reprezintă circa 87 la sută din teritoriul țării. În Sociologia rurală, profesorul Virgil Constantinescu, ai cărui studenți au fost reputatul sociolog Florin Ciotea, retras prea devreme din viața publică, și subsemnatul, susținea înainte de revoluție, că ruralul din România trebuie modernizat, nu urbanizat. Cercetările întreprinse de un colectiv de sociologi de la Universitatea din București, sub coordonarea profesorului Virgil Ciotea, inclusiv în județul Mureș, în două comune de pe Târnava Mică, din nefericire n-au fost luate în considerare. Abia după anul 1996, după ce a fost ales primar al comunei Râciu, Ioan Vasu, a transpus în practică, într-o comună din Câmpia Transilvaniei, teoria modernizării ruralului după obiectivele stabilite în Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, obiective de urmat până în 2020, cu orizont 2035, propuneri care să remedieze deficiențele și să redea spațiului rural șanse mai bune de viitor. Sunt 9 obiective: conectarea localităților rurale la infrastructura majoră de transport prin reabilitarea/modernizarea drumurilor care fac legătura între sate și reședința de comună, între comune și drumuri județene și naționale, între comune și centrele urbane; extinderea accesului la internet în bandă largă pentru a fi locuite și de investitori; echiparea satelor cu infrastructură tehnico-edilitară: apă, stații de tratare, canalizare, stații de epurare, gaz metan și salubritate; creșterea competitivității rurale și crearea locurilor de muncă prin modernizarea fermelor agricole, formarea lanțurilor alimentare scurte, diversificarea activităților economice prin ocupații tradiționale, turism, mici activități industriale, valorificarea resurselor naturale; asigurarea accesului echitabil la serviciile medicale și de educație; creșterea calității vieții prin spații publice de recreere, sportul în masă, amenajări de piețe și târguri; includerea anumitor zone rurale în circuitul turistic; cooperarea administrativă între autoritățile publice locale, grupuri de acțiune locală, asociații de dezvoltare intercomunitară; revitalizare economică a ariilor rurale, prin acțiuni de creștere a producției agricole, industriale, artizanale și diversificarea ofertei de servicii pentru a răspunde nevoilor populației.
Toate aceste obiecte au fost realizate în mare parte de Primăria Comunei Râciu, și merită să fie popularizate, cunoscute în țară și județ, pentru un posibil model.
