CÂND MINTEA DOARME ȘI PICIOARELE O IAU LA SĂNĂTOASA…

Distribuie pe:

„Da, da, luna e de vină / Când e-aproape de pământ / Mințile mai ușurele sar din toarte, pier în vânt!" (William Shakespeare - „Othello")

* De-a lungul timpului, oamenii au crezut (unii mai cred) că întâmplările ciudate din timpul nopții se datorează puterilor mistice ale lunii pline, care provoacă atitudini și comportamente bizare. Când au loc asemenea evenimente, auzim de multe ori expresia: „Probabil că e lună plină" * Credința în „efectul lunii pline" (sau „efectul Transilvania", cum i se mai spune) a fost larg răspândită în Europa Evului Mediu, când muți erau convinși că, în nopțile cu lună plină, oamenii se transformau în vârcolaci sau vampiri * Și în zilele noastre, multe internări la psihiatrie, crime, sinucideri, apeluri de urgență, accidente rutiere, mușcături de câini etc. sunt puse pe seama efetului de lună plină. * Există, încă, ideea că luna exercită o mare atracție asupra unor indivizi (somnambulii, lunaticii), care se trezesc noaptea din somn, umblă pe acoperișuri sau se cațără pe ziduri, fără să cadă

* Majoritatea specialiștilor sunt de părere că astfel de comportamente nu au nicio legătură cu luna plină, punând totul pe seama exagerărilor din presă și a tendinței oamenilor de a căuta explicații mistice pentru fenomenele pe care nu le înțeleg * Potrivit statisticilor, 0,5% din populația globului este afectată de somnambulism, cei mai predispuși fiind copiii între 6 și 12 ani * Printre cazurile celebre de somnambulism se numără cel al lui Ken Parks, un canadian care, în 1987, a condus mașina pe o distanță de 23 de kilometri, de la el de acasă până la casa socrilor, pe care i-a omorât prin strangulare. A fost achitat de acuzația de omor, constatându-se că, în acele momente, se afla într-un episod de somnambulism și nu avea reprezentarea consecințelor propriilor fapte. (surse-scientificamerican.com, toronto.citynews.ca, descopera.ro)

SOMNAMBULISMUL

Somnambulismul sau mersul în somn înseamnă că oamenii se ridică din pat și umblă dormind. Mai frecventă la copii decât la adulți, „boala" trece de la sine, în adolescență. Cazurile izolate de somnambulism, de obicei, nu indică probleme grave și nu necesită tratament. Cu toate acestea, somnambulismul recurent poate sugera o tulburare de somn. La adulți, somnambulismul poate fi confundat sau coexistă cu unele boli sau afecțiuni medicale.

Dacă aveți un somnambul (lunatic) în familie, este important să-l /s-o protejați de eventuale vătămări pe care și le poate provoca singur în timpul episoadelor de somnambulism.

Simptome

Somnambulismul apare de obicei în prima parte a nopții, la o oră-două după ce adormim. Este puțin probabil să se manifeste în timp ce „tragem un pui de somn", pe timpul zilei. Episoadele somnambulice pot apărea mai rar sau mai des și durează, în general, câteva minute, dar pot ține și o oră.

Cum se poate manifesta un somnambul: se scoală din pat și începe să umble prin casă; stă pe marginea patului, cu ochii deschiși; are o privire fixă, sticloasă; nu răspunde celor din jur și nu comunică cu ei; nu poate fi trezit sau este greu de trezit în timpul episodului somnambulic; este dezorientat și confuz după ce este trezit din somn; a doua zi, nu-și amintește ce a făcut în timpul nopții.

Uneori, în timpul episodului somnambulic, lunaticii se angajează în activități de rutină: se îmbracă, vorbesc, mănâncă, se urcă la volan, sau se comportă neobișnuit (urinează în dulap), ori pleacă de acasă. Unii se pot răni, căzând pe scări ori sărind pe fereastră. Pot deveni violenți imediat după ce sunt treziți din somn sau, uneori, chiar în timpul episodului de somnambulism. Au fost raportate cazuri de crime și violuri comise în timpul episoadelor somnambulice.

Când mergem la doctor

Episoadele ocazionale de somnambulism nu reprezintă, de obicei, un motiv de îngrijorare și, de cele mai multe ori, se rezolvă de la sine. Totuși, consultați-vă medicul dacă acestea: au loc frecvent (mai mult de două ori pe săptămână sau de mai multe ori pe noapte; duc la un comportament ce perturbă sau pune în pericol propria persoană și pe cei din jur; au ca rezultat simptome de somnolență sau somn în exces, pe timpul zilei; apar prima oară la vârsta adultă; se manifestă la propriii dvs. copii, în adolescență.

Cauze

Somnambulismul este un tip de parasomnie - un comportament anormal sau o experiență nedorită, care apar în stadiile de somn odihnitor și profund. Episodul de somnambulism poate fi însoțit de așa numita „teroare de somn" (somnilocvia sau vorbitul în timpul somnului). Printre factorii declanșatori se numără: lipsa de somn; stresul; febra; modificări în programul de somn (călătorii sau întreruperi ale somnului din diverse cauze); tulburări de respirație în timpul somnului (de exemplu, apneea obstructivă); utilizarea anumitor medicamente (hipnotice, sedative sau medicamente pentru tulburări psihice); alcoolul; sindromul picioarelor neliniștite; refluxul gastroesofagian. Pentru diagnosticare, se impun o evaluare completă a stării de sănătate și analize de sânge (în vederea excluderii unor dezechilibre hormonale sau a altor afecțiuni).

Factori de risc

• Moștenirea genetică - somnambulismul se manifestă cel mai adesea în familie. Este mai frecvent dacă există un părinte cu istoric de somnambulism și, cu atât mai mult, dacă ambii părinți sunt /au fost somnambuli.

• Vârsta. Somnambulismul apare mai frecvent la copii decât la adulți, iar debutul la vârsta adultă este, cel mai probabil, cauzat de alte afecțiuni.

Tratament

Somnambulismul ocazional nu necesită tratament. Acesta se impune, însă, dacă există un potențial de vătămare corporală, dacă îi afectează pe membrii familiei sau îi produce persoanei somnambule sentimente de rușine, de disconfort sau tulburări majore de somn. Tratamentul se concentrează, în general, pe promovarea siguranței persoanei și eliminarea cauzelor sau a factorilor declanșatori. Acesta include:

- tratarea oricărei afecțiuni care stă la baza somnambulismului, dacă acesta este asociat cu lipsa de somn sau cu o tulburare de somn ori cu altă afecțiune;

- reconsiderarea și adaptarea tratamentelor pentru alte boli, dacă se apreciază că somnambulismul apare ca urmare a administrării unui medicament;

- trezirea anticipată - trezirea persoanei, de către cei apropiați, care știu cu aproximație la ce oră se produce episodul somnambulic, cu 15 minute înainte de instalarea acestuia, și menținerea ei în stare de veghe timp de câteva minute;

- medicamente, cum ar fi benzodiazepinele sau anumite antidepresive;

- învățarea auto-hipnozei - atunci când este predată de un profesionist familiarizat cu parasomniile, persoanele care sunt receptive la sugestii în timpul hipnozei pot beneficia

de realizarea unei stări profunde

de relaxare, prin care se promovează o schimbare a activităților nedorite în timpul somnului.

Stil de viață și remedii la domiciliu

Dacă somnambulismul reprezintă o problemă pentru dvs. sau pentru copilul dvs., v-ar putea fi utile următoarele recomandări:

• Asigurați-vă un mediu ambiant corespunzător. Dacă somnambulismul v-a provocat sau poate să vă provoace vătămări corporale, luați-vă măsuri de precauție - închideți toate ferestrele și ușile exterioare înainte de culcare; blocați ușile interioare sau amplasați sisteme de alarmă la uși; îndepărtați cablurile electrice și alte obiecte de care v-ați putea împiedica, precum și obiectele ascuțite sau fragile; dormiți într-o cameră de la parter, dacă este posibil; în cazul în care copilul dumneavoastră este somnambul, nu-l lăsați să se culce într-un pat suprapus.

• Conduceți-l pe somnambul spre pat, încet și cu blândețe. Nu este necesar să-l treziți. Deși nu este periculos ca persoana să fie trezită, acest fapt poate să-i inducă o stare de confuzie, dezorientare și agitație.

• Dormiți suficient. Oboseala poate contribui la somnambulism. Dacă sunteți insomniac, încercați să vă culcați mai devreme, faceți-vă un program de somn mai regulat sau ațipiți puțin pe timpul zilei (mai ales copiii mici). Dacă este posibil, evitați zgomotele ambientale sau alți stimuli (radio, televizor, muzică etc.) ce v-ar putea întrerupe somnul.

• Evitați alcoolul. Consumul de alcool poate interfera cu somnul și poate fi un factor declanșator al somnambulismului. (mayoclinic.org)

Lasă un comentariu