Luciana Lăzărescu, reprezentantă a Centrului de Cercetare şi Documentare în Domeniul Integrării Imigranţilor, citată de Mediafax, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, numărul românilor care au plecat din ţară, din 2007 până în 2017, este de aproximativ 3,4 milioane de persoane (aproximativ 17% din populaţie), cifră care plasează România pe locul doi în lume, după Siria, în ceea ce priveşte emigraţia.
„Nu se poate discuta de compensarea emigrării prin imigrare, deoarece la data de 31 decembrie 2017, în România, erau stabiliţi aproximativ 117.000 străini, din care 3.900 de persoane cu protecţie internaţională, refugiaţi sau alte feluri de protecţie. Cererile de azil politic au crescut de la 1.500, în anii anteriori, la 4.820 în 2017.
România are printre cele mai mici procente de rezidenţi din afara Uniunii Europene (0,3%), situându-se astfel pe ultimele locuri din UE la acest capitol, alături de Slovenia şi Slovacia. Din totalul străinilor care imigrează în România, doar 9% vin pe baza unui contract de muncă. Principalele motive pentru care străinii vin în România sunt reîntregirea familiei (43%) şi pentru studii (23%).
Numărul străinilor din afara Uniunii Europene care aleg România este unul mic, deoarece aceştia întâmpină mai multe dificultăţi: bariere de limbă, limita salariului mediu pentru lucrătorii migranţi, înregistrarea deficitară a străinilor în statisticile instituţiilor cu atribuţii în domeniul muncii.
În contextul crizei forţei de muncă, România nu are o evaluare serioasă a deficitului de pe piaţa forţei de muncă pe sectoare şi ocupaţii şi este departe de a avea o abordare sistematică a imigraţiei ca forţă de muncă şi tampon pentru îmbătrânirea populaţiei", a spus Luciana Lăzărescu.
