„Ţi-a ieşit coşaru-n drum/ O să ai ce vrei de-acum,/ Griji, nevoi, necaz, durere,/ Se vor duce ca un fum" - aşa sună versurile unui şlagăr de pe vremea bunicilor. Este omul care aduce norocul, este coşarul, tot mai rar văzut în ultima vreme.
Cu toţii ţinem minte că ne bucuram dacă îl întâlneam înaintea unui examen. Coşarul (sau hornarul) este al doilea simbol, după trifoi, considerat ca fiind purtător de noroc. Astfel, dacă întâlneşti un hornar, trebuie să îţi pui o dorinţă, care sigur se va împlini!? În ceea ce priveşte credinţa că un coşar este purtător de noroc, aceasta provine din faptul că „hornarul lucrează în mod direct în sobă, adică în vatra locuinţei, element central şi esenţial în organizarea locuinţei tradiţionale. Altfel spus, coşarul îngrijeşte vatra în jurul căreia şi de la care porneşte organizarea a tot ceea ce omul cunoaşte: gospodăria, satul, lumea, universul. Şi, ţinând cont de importanţa vetrei, a sobei, a casei, a focului, în mentalitatea arhaică, îngrijitorul acestora, adică acel coşar, nu poate avea decât valenţe benefice".
Nelipsitul hornar, simbolul care se regăseşte sub forma acelui mic obiect decorativ legat cu şnur roşu şi alb, numit mărţişor, şi care se oferă de 1 Martie, a intrat astăzi, în casa b-unicilor de la Căminul pentru persoane vârstnice din Târgu-Mureş spre a le aduce noroc şi sănătate.
Şi pentru că azi a fost 1 Martie, tradiţia spune că în aceasta zi, doamnele şi domnişoarele primesc cadouri sub formă de mici obiecte decorative legate cu un şnur roşu şi alb. Simbolul se regăseşte sub diferite forme tradiţionale precum nelipsitul hornar.
Aşa că, dacă vedeţi un coşar nu ezitaţi să puneţi în practică vechile obiceiuri. Pentru că sunt tot mai rari şi … cine ştie cât timp va mai fi valabilă melodia: „Hei coşar, coşar/Prin oraş hoinar, hoinar/".
Am încheiat sărbătoarea savurând un „mărţişor vitaminizant" cu mere, banane şi piersici.
