Adevăraţii noştri strămoşi
„Neamul tracilor este, după acela al indienilor, cel mai mare dintre toate (…) ar fi de neînvins şi, după cum cred ei, cu mult mai puternici decât toate popoarele" (Herodot, părintele Istoriei).
Au avut „grijă" sforarii acestei lumi, prea preocupaţi să ne înghesuie ca pe nişte dobitoace într-un ţarc planetar (de unde nu se mai poate înţelege naţiune cu naţiune şi om cu om!), să privim cu ochi hipnotizaţi (şi cu braţele neputincioase!) cum, în încercarea de a ne impune cât mai repede noua ordine mondială, să şteargă cu buretele peste întreaga istorie a umanităţii, să ne degreveze pe toţi de drepturi şi libertăţi cucerite prin jertfelnice mişcări sociale consacrate apărării demnităţii omului şi, în definitiv, să ne „spele creierele" până la a fi transformaţi în „oameni noi", cum îşi dorea Lenin, numai „buni" de a fi amăgiţi cu iluzia că suntem şi noi „cineva"… într-o revoluţie globalizantă, generatoare a unei mentalităţi colective de sclavi, prin care să nu mai ştim din ce fel de neam provenim, cine suntem, pentru ce trăim, încotro ne îndreptăm… Desigur, ca să se ajungă la acest furt de identitate în masă, ni se vor tot induce, prin „tembelizoare", veşti înspăimântătoare despre crize nesfârşite, crime care „necesită" să fim monitorizaţi electronic, rescrierea în mod fals a istoriei popoarelor, războaie între neamurile mari şi mici ale pământului etc! Până atunci, însă, când s-ar dori să fie pedepsită chiar şi simpla amintire despre existenţa lui Dumnezeu, ar fi cazul să facem „front comun" toţi românii (înainte de a ne fi interzise şi sancţionate scrierile care nu le sunt pe plac antihriştilor globalizării) şi să le spunem copiilor noştri adevărata istorie a strămoşilor noştri, ca nu cumva aceştia să apuce să fie smintiţi de cei care aiurează, ca şi Engels, că noi, românii, am fi un popor „fără istorie", sortit spre dispariţie, aşa cum, de altfel, o face şi insultătorul eseist Boia (fraţilor, acest evreu a fost profesor de Istorie la Universitatea din Bucureşti!), când ne consideră insignifianţi şi fără drepturi istorice în Transilvania, or filosoful în tipare gregare, Patapievici (fraţilor, Uniunea Scriitorilor l-a propus să fie membru în Academia Română!), când ne consideră pe toţi românii ca fiind o „turmă" etc.
Ca urmare, avem obligaţia morală să spunem, indiferent cât de mare este „valul toxic" al unor istorii dirijate şi protejate (ocultic), inclusiv cu concursul serviciilor speciale (extrem de interesate ca nu cumva să apucăm a afla ce fel de informaţii favorabile nouă se ascund în arhivele de la Vatican, Tel Aviv, Viena, Budapesta, Moscova, Istanbul etc), că - deşi străinii ne-au furat ce au vrut din Arhivele Naţionale şi „cineva" a avut misiune să ne văduvească piaţa cărţilor de adevăratele lucrări ştiinţifice - suntem descendenţii unor strămoşi cutezători care, trăind încă din Preistorie pe pământul frumos şi mănos situat geografic în spaţiul carpato-danubiano-pontic (bogăţiile noastre naturale au „cunună" munţii Transilvaniei), au făcut parte din al doilea neam ca mărime (cel al tracilor), din ramura cea mai importantă a acestuia: geto-dacii (acest aspect este mult mai relevant decât legăturile pe care le-am avut cu romanii şi slavii, care ne-au călcat pământurile pentru a ne împuţina, jefui şi cuceri).
Cum să nu fii, aşadar, impresionat când ştii că marele neam la tracilor, a cărei rădăcină etnică o reprezentăm noi astăzi, a avut o cultură avansată, certificată arheologic (ne putem lăuda, printre altele, cu marea descoperire de la Tărtăria, din judeţul Alba, care datează din 4700 înainte de Hristos), într-o epocă istorică de dinaintea înfiinţării Romei, a înfloririi Greciei, a venirii ungurilor în Europa! Cum să nu fii, deci, mândru când afli că aceşti strămoşi ai noştri, stând neclintiţi în „calea răutăţilor " (cum scria cronicarul Ureche), s-au luptat semeţi cu atâţia migratori (a se citi opera savantului Pârvan), chiar dacă au fost cotropiţi şi transformaţi în cel mai furat popor din istorie (este foarte important de reţinut că, deşi romanii au dus la Roma 165,5 tone de aur exploatate din Munţii Apuseni, până azi s-au extras din minele noastre 2.700 de tone de aur - iar c0ea mai mare parte nu românii le-au folosit! - şi mai dispunem, ca o binecuvântare de la Dumnezeu pentru noi, de încă de trei ori mai multe zăcăminte), beneficiem şi în acest moment de suficiente bogăţii naturale, conform Enciclopediei Resurselor Minerale ale României, ca să ne putem plăti datoria externă de 7 ori! Din păcate, ni le exploatează nişte „parteneri" occidentali care, ţinându-ne în sărăcie şi sclavaj, au tupeul să ne jignească naţional cu invectivele de leneşi şi furăcioşi, după ce ne-au pustiit Ţara în chip viclean şi ne-au „cumpărat" o parte însemnată din pământ…
