Dintr-un sondaj privind efectele creşterii salariului minim la 1.900 de lei, trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat şi creşterii contribuţiilor pentru salariaţii cu timp parţial, realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în perioada 7-16 februarie 2018, reiese că majoritatea firmelor din România au fost afectate negativ.
Sondajul a inclus un număr de 1.752 de respondenţi, din care 71,4 % de microîntreprinderi, 13,4 % întreprinderi mici, 11,9% întreprinderi mijlocii şi 3,3% ONG-uri şi alte forme juridice.
Creşterea salariului minim la 1.900 de lei de la 1 ianuarie a creat probleme pentru aproape 80% din firmele mici şi mijlocii din România. Circa 60% din IMM-uri au avut dificultăţi în ceea ce priveşte reforma trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat şi în jur de 70% dintre firme au avut probleme cu reforma creşterii contribuţiilor pentru salariaţii cu timp parţial.
Din cei 1.752 de respondenţi, 57,9% au între 1-5 salariaţi încadraţi la salariul minim pe economie, 27,5% deţin peste 10 salariaţi cu salariu minim pe economie, iar restul de 14,6% din respondenţi au între 6 şi 10 salariaţi încadraţi la salariul minim pe economie.
Întrebaţi dacă punerea în aplicare a creşterii salariului minim pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei (creştere de 31,03%) a creat dificultăţi întreprinderii lor, 79,4% au răspuns pozitiv. De asemenea, 81,4% din respondenţi au afirmat că această creşterea a avut efecte de majorare a cheltuielilor de personal şi pentru alte categorii de salariaţi din întreprinderea lor decât cei angajaţi la salariul minim.
Întrebaţi dacă creşterea salariului minim va avea ca efect disponibilizarea unor salariaţi, 49,9% au răspuns pozitiv. Dintre cei care au răspuns pozitiv, 91,3% au menţionat că vor disponibiliza între 1 şi 5 salariaţi, 6,1% între 5 şi 10, iar 2,4% urmează să disponibilizeze peste 10 salariaţi.
Trecerea contribuţiilor la salariat a fost dificilă pentru 58,6% dintre respondenţi, care au aplicat următoarele măsuri: 72,2% - creşterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat; 13,3% - acordare de prime lunare; 12,9% - creşterea salariilor pentru compensarea parţială a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat; 1,6% - alte măsuri.
Creşterea contribuţiilor pentru salariaţii cu timp parţial i-a pus în dificultate pe 68,7% dintre respondenţi, aceştia menţionând că, de la începutul acestui an, s-au confruntat cu situaţia de a avea salariaţi cu timp parţial (cu 1-2 ore pe zi) cu salarii mai mici decât cuantumul contribuţiilor sociale aferente întregului salariu de bază minim brut pe ţară (665 lei).
Măsurile aplicate de firme în aceste cazuri au fost: 49,1% - creşterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat; 39,8% - restructurări (concedieri); 6,7% - creşterea salariilor pentru compensarea parţială a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat şi 4,4% - alte măsuri.
Problemele întâmpinate în aplicarea reformelor fiscale au fost pentru 64,8% dintre firme creşterea birocraţiei; pentru 63,8% - efort semnificativ de implementare a reformelor (modificarea tuturor contractelor individuale de muncă, înregistrare în REVISAL, negocieri etc.); pentru 61,1% - creşterea cheltuielilor de personal pentru salariaţii angajaţi cu salariul minim brut pe ţară, raportat la creşterea lui la 1.900 de lei; pentru 50,3% - timpul foarte scurt stabilit pentru implementare; pentru 49,7% - creşterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice; pentru 47,7% - birocraţia foarte mare a negocierilor colective; pentru 38,9% - creşterea cheltuielilor de personal datorită trecerii contribuţiilor la salariat şi instituirea noii contribuţii sociale asiguratorie pentru muncă; pentru 38,7% - necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective); pentru 30,4% - creşterea cheltuielilor de personal pentru toţi salariaţii din unitate, iar pentru 9,3% - probleme de asigurare a competitivităţii şi derulării contractelor la export, generate de creşterea cheltuielilor salariale.
Pe ansamblu, nu mai puţin de 93,3% dintre respondenţi au menţionat că reformele privind creşterea salariului minim, trecerea contribuţiilor la salariat şi creşterea contribuţiilor pentru salariaţii cu timp parţial au generat efecte negative.
