Chiar în acest moment sunteţi „năpădit" de milioane de bacterii, atât în interiorul, cât şi în exteriorul corpului. Vă şochează acest adevăr, încât sunteţi gata să daţi buzna la sticluţa cu dezinfectant? Staţi aşa! În timp ce unele dintre aceste bacterii vă pot îmbolnăvi, altele vă susţin sănătatea. Regimul alimentar decide, în mare măsură, care dintre ele... ies victorioase.
Cercetările recente relevă numeroase moduri în care anumite bacterii şi echilibrul dintre ele ne pot afecta sănătatea. Aceste bacterii fac parte din microbiomul uman, împreună cu ciupercile, viruşii şi alte microorganisme. Ele acoperă fiecare centimetru din suprafaţa corpului, inclusiv scalpul, interiorul gurii, mucoasa esofagului şi partea posterioară a genunchiului. Numărul bacteriilor din corp este aproximativ egal cu cel al celulelor - în jur de 30 - 50 de milioane, din care cele mai multe sunt găzduite de microbiota (flora) intestinală.
Bacteriile bune au numeroase roluri, printre care:
- metabolizarea substanţelor nutritive şi a medicamentelor;
- sprijinirea sistemului imunitar pentru prevenirea invaziei patogene;
- menţinerea structurii şi funcţiei tractului gastro-intestinal.
Cu toate acestea, flora intestinală adăposteşte adesea bacterii mai puţin benefice. Cercetătorii au asociat dezechilibrul dintre bacteriile bune şi cele rele cu afecţiuni cum ar fi: artrita, boala intestinului iritabil, obezitatea, cancerul şi depresia.
Vârsta, moştenirea genetică, regimul alimentar, mediul şi stilul de viaţă par să influenţeze tipurile de bacterii care alcătuiesc flora intestinală. Sigur că nu putem controla toţi aceşti factori, însă regimul alimentar şi stilul de viaţă (fumatul, băutul, exerciţiile fizice), pe care le putem controla, influenţează o categorie sau alta a acestor bacterii, mai ales pe termen lung. Cercetările arată că legumele, fructele şi cerealele integrale ajută bacteriile bune să „înflorească", prin furnizarea unor carbohidraţi complecşi, pe care corpul uman nu îi poate digera - astfel încât devin hrană pentru bacterii. Anumite alimente ce conţin culturi active, cum ar fi iaurtul şi kombucha, contribuie şi ele la aportul de bacterii bune.
Aşadar:
• Încercaţi să consumaţi zilnic cel puţin cinci porţii de fructe şi legume.
Acestea nu numai că sunt foarte hrănitoare, dar conţin şi carbohidraţi complecşi, care ajută bacteriile bune să „prospere".
• Cercetările au demonstrat că grăsimile şi zahărul hrănesc bacterii rele, crescând astfel prevalenţa bacteriilor care provoacă boli. În plus, studiile mai arată că dietele bogate în proteine animale sunt corelate cu o configuraţie mai nefavorabilă a bacteriilor.
• Pentru a stimula şi menţine o floră intestinală sănătoasă, limitaţi consumul alimentelor procesate, deoarece acestea sunt adesea bogate în zahăr şi grăsimi.
• Încercaţi să înlocuiţi sursele animale de proteine cu surse vegetale, cum ar fi: leguminoase, nuci, tofu.
Nu uitaţi: consumul de fructe şi legume nu este bun doar pentru sănătate, ci şi pentru „tovarăşii" noştri microscopici! (mayoclinic.org)
