Aleşii locali din cele peste 100 de localităţi din Republica Moldova care au semnat Declaraţia de Unire cu România se întâlnesc la Iaşi şi Bistriţa, în perioada 9-11 martie, cu autorităţile locale din dreapta Prutului.
Mai mult de 100 de localităţi urbane şi rurale din Republica Moldova, plus trei raioane de peste Prut, şi-au arătat adeziunea faţă de reîntregirea naţională, semnând Declaraţia de Unire cu România, începând cu a doua parte a lunii ianuarie a acestui an. Declaraţiile au fost semnate prin hotărâre în Consiliul Local, cu vot în unanimitate sau majoritate calificată. Gestul aleşilor locali este simbolic şi nu lezează Constituţia, dar reprezintă un act clar de voinţă politică unionistă. Declaraţiile de Unire au intrat recent în atenţia preşedintelui moldovean Igor Dodon, care îi ameninţă pe semnatari cu represalii din partea autorităţilor de stat.
„Suntem foarte mulţumiţi de amploarea pe care a luat-o fenomenul Declaraţiilor de Unire şi de entuziasmul cu care primarii patrioţi de peste Prut continuă să arate că sunt mândri să facă parte din naţiunea română. Salutăm faptul că aleşii locali unionişti vor să se asocieze şi că vin în vizită de lucru în România, pentru a vedea modele de succes pe care le pot implementa în comunităţile lor", a declarat George Simion, din partea Alianţei pentru Centenar, organizaţia care a venit cu ideea Declaraţiilor de Unire.
Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi, îi întâmpină pe aleşii locali unionişti în calitate de gazdă, sâmbătă, la Palatul Culturii (sala „Henri Coandă"), înainte ca oaspeţii să fie primiţi la centrul Mitropoliei Ardealului din Sângeorz-Băi, după care vor asista la inaugurarea primei capele încălzite cu energie verde, la Măgura Ilvei (jud. Bistriţa-Năsăud). La Iaşi - capitala românilor pe parcursul anului 1918, când provinciile istorice Basarabia, Bucovina şi Transilvania se alăturau Regatului României - primarii de pe cele două maluri ale Prutului vor să pună bazele unei asociaţii care îi va regrupa pe toţi aleşii locali unionişti.
