• „Dacă cred în Dumnezeu? Eu nu cred în El, eu îl văd".
Henri Fabre (1823-1915), naturalist francez, entomolog şi autor cunoscut pentru stilul plin de viaţă al cărţilor sale populare despre viaţa insectelor. Născut în Franţa, a fost mai mult autodidact, din cauza sărăciei familiei sale. Cu toate acestea, el a obţinut un certificat de predare primară la vârsta de 19 ani şi a început să predea în Carpentras, în timp ce continua studiile. În 1849 a fost numit la un post didactic în Corsica, apoi, în 1853 s-a mutat la liceul din Avognon. A fost un profesor popular, fizician, chimist şi botanist. Cu toate acestea, el este, probabil, cel mai cunoscut pentru descoperirile sale în domeniul entomologiei, studiul insectelor şi considerat de mulţi ca fiind părintele entomologiei moderne. A fost un bun vorbitor de limba engleză, făcând traduceri extensive ale lui Alexander Teixeira de Mattos. Moare în octombrie 1915.
• „MORALA este arta înfrumuseţării existenţei, potrivit sensului nostru înnăscut de armonie. Ea este o continuă experimentare, urmărind unificarea sau sinteza BINELUI în cadrul puterii omului de a-l asimila şi de a se construi în personalitate".
Petre Comarnescu (1905-1970), critic literar şi de artă, estetician, memorealist şi traducător, eseist jurnalist cultural, unul dintre fondatorii revistei interbelice „Criterion" (1934), alături de Mircea Vulcănescu şi Alexandru Cristian. Familia sa era înrudită cu episcopul Veniamin Costache. Este înmormântat la Mănăstirea Voroneţ. Face colegiul „Sfântul Sava" şi apoi cursurile şcolii de artilerie din Craiova. A fost licenţiat în Drept în 1928 şi în Litere şi Filosofie la Universitatea din Bucureşti. În 1929 pleacă în SUA, unde obţine, după doi ani, doctoratul la Universitatea din Los Angeles, cu lucrarea „Natura frumosului şi relaţia cu binele". Acest doctorat echivalează cu un doctorat în istoria artelor. A colaborat la mai multe reviste: „Adevărul", „Adevărul literar şi artistic", „Azi", „Rampa", „Revista Fundaţiei Locale", „Agora", „Naţiunea", „Universul". A tradus masiv literatură americană, în special autori dramatici, dar a tradus şi din limba rusă. Jurnalul său, publicat postum, numără aproape 5.000 de pagini. A primit pentru toată activitatea sa multe premii, distincţii, medalii, culminând cu: „Membru al Scriitorilor Români" şi „Membru al Uniunii Artiştilor Plastici".
• „Munca, pentru cei ce se dăruiesc, poate fi un adevărat izvor de fericire, întocmai cum creatoare de fericire sunt pentru alţii meditaţia, sentimentul religios, creaţia artistică, creaţia ştiinţifică, speculaţia filosofică".
Dumitru Roşca (1895-1980), filosof român, membru titular al Academiei Române din anul 1866. Dintre operele sale importante enumerăm: „Istoria filosofiei", „Prelegeri de istorie", „Ştiinţa logicii", „Studii filosofice", „Însemnări despre Hegel", „Prelegeri de filosofie a istoriei", „Studii şi eseuri filosofice", „Oameni şi climate".
P.S. „Rugaţi-vă unul pentru altul ca să vă vindecaţi, că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului" (Iacov 5, 16).
„1001 CUGETĂRI" vol. XII
