JEt lag şi factory lag

Distribuie pe:

Somnul este un ritm biologic circadian sau nictemeral. Circadian este un cuvânt de origine latină, format din „circa" ce s-ar traduce prin „în jur de", „cam", şi „dies" - zi. Al doilea cuvânt, nictemeral, de provenienţă grecească, este compus şi el din „nyx" - noapte şi „hemera" - zi.

Somnul normal este alcătuit din cicluri a 90 de minute fiecare. Un ciclu este format, la rândul lui, din somn lent (70-80 %) şi somn rapid (20- 25 %). Noţiunea de lent se referă la frecvenţa undelor EEG care devin din ce în ce mai lente şi ample, odată cu adâncirea somnului, şi rapid se referă atât la frecvenţa undelor, cât şi la mişcările globilor oculari (MOR, faza cu mişcări oculare rapide - sau REM, rapid eye movement sau SP - somn paradoxal, sau PMO - Phase de mouvements oculaires sau PP -phase paradoxale).

Perturbări, de orice natură, care survin în structura somnului, provoacă în organismul omului, la început, modificări funcţionale reversibile, apoi ireversibile şi, în cele din urmă, modificări organice.

După o călătorie mai lungă cu avionul apare sindromul schimbării rapide a fusului orar, aşa-zisul sindrom jet lag, care se caracterizează prin starea de oboseală, de somnolenţă diurnă, insomnie, frecvente treziri nocturne, disconfort, cefalee şi ameţeli. Această schimbare al fusului orar, care se produce brusc, într-un timp scurt, cauzează subiectului modificări dramatice în structura somnului. Readaptarea se face în 3 până la 7 zile. După ce-ai pus piciorul în noul fus orar se recomandă să nu te laşi copleşit de sindromul jet lag şi să te aliniezi orarului local. Am plecat de la Bucureşti - Otopeni la ora 11 dimineaţa şi am ajuns pe aeroportul Kennedy - New-York în aceeaş zi şi la aceeaşi oră, după un zbor de 12 ore. Toată ziua ne-am plimbat pe străzile din West Side şi pe Broadway. M-am încadrat în ritmul lor de viaţă, iar a doua zi adaptarea a fost acceptabilă.

Am chibzuit că munca în ture a muncitorilor, alternanţa de la munca de zi la cea de noapte, trebuie să cauzeze acestora grave tulburări în organizarea structurii normale a somnului şi-n consecinţă, pe lângă scăderea randamentului la lucru, trebuie să le fie ameninţată şi sănătatea. Succesiunea turelor de muncă de la zi la noapte este un gen de jet lag sau mai corect spus, zic eu, factory lag.

Curiozitatea m-a îndemnat să studiez fenomenul. În trei zile am reuşit să finalizez planul de cercetare şi toate actele necesare semnării contractului cu întreprinderea I.M.A.T.E.X. din Târgu-Mureş, care avea organizată activitatea muncitorilor pe ture de zi şi de noapte. Munca a fost istovitoare, dar a meritat. Directorul întreprinderii, inginerul Codreanu, a primit cu interes ideile noastre (ca de fiecare dată) şi a fost receptiv la toate cererile privind dotarea laboratoarelor noastre cu aparatură modernă şi performantă pentru finalizarea studiului (şi ce laboratoare de cercetare de nivel european aveam, şi ce personal super-calificat în electro-diagnosticul sistemului nervos era! Se mergea cu capul sus la orice congres internaţional).

Cercetarea a arătat ce modificări de structură suferă somnul în decursul celor 7 zile la cei care lucrează în tura de noapte şi care-şi fac somnul dimineaţa, după ce au ieşit din schimb. Cercetarea ne-a arătat în cât timp acest somnul perturbat din timpul zilei se restructurează, se reface după modelul normal. Cu alte cuvinte, dacă aceşti muncitori care lucrează noaptea, când ies din tură, după câte zile,în cursul dimineţii, se pot odihni cu un somn cu structură normală. Aceasta a fost întrebarea cercetării.

Constatări interesante teoretice, dar, mai ales, practice am făcut după terminarea cercetării. Am stabilit cum se schimbă structura somnului diurn după ieşirea din schimbul de noapte, care este evoluţia lui în timp, cum se refac ciclurile de somn. Cele mai importante constatări de ordin practic au fost concluziile care se refereau la organizarea turelor de noapte în funcţie de refacerea somnului diurn, după modelul celui nocturn. Constatările de ordin practic precizau cum trebuie organizată munca de noapte, numărul optim de zile pe tură, ordinea turelor pe o lună. Aceste constatări şi punerea lor în practică urmăreau ca muncitorul să fie pus în condiţii de muncă cât mai aproape de fiziologic, pentru a nu-i periclita sănătatea. Totodată, organizarea muncii după aceste criterii permitea un randament maxim şi în tura de noapte. Lucrarea a fost susţinută la congrese internaţionale şi publicată în reviste de specialitate (Study of sleep adjustement peculiarities in patients with 1-2 weeks on night-shiftwork, Revue Roumaine de Medecine - Neurology and Psychiatry, 1981, 19, 3, 177- 183 şi în: Managementul bolnavului critic, vol ll, 2006, editori: Chioreanu Mircea, Copotoiu Sanda şi Azamfirei Leonard, ed. University Pres).

Cercetarea a avut şi un impact ergonomic în rândurile celor interesaţi de această problemă. Au cerut explicaţii, precizări şi colaborări, japonezii, sovieticii, cehii, americanii. Olandezii s-au interesat dacă aceste cercetări s-au extins şi la femeile gravide care lucrează în ture. În fond, era vorba de muncă, de randament şi de protecţia muncitorilor.

Cu părere de rău, am constatat că pe unii dintr-o anumită ţară nu i-au interesat deloc problema. Nu ştiu de ce nu le pasă de muncă, mai ales la ei acasă? Strămoşii lor latini i-au atenţionat că munca înnobilează sufletul, biruie orice şi alungă toate necazurile. Se vede că ei nu doresc să iasă din necazuri, din nevoi şi nici nu doresc să devină „nobili".

Ia ghiciţi despre cine şi despre ce ţară este vorba?

Onoare excepţiilor!

Lasă un comentariu