La începutul acestei săptămâni, Universitatea „Dimitrie Cantemir" din Târgu-Mureş, prin conf. univ. dr. Doina David, conf. univ. dr. Valentin-Călin Florea şi lect. univ. dr. Miruna Mădălina Iancu, a organizat conferinţa internaţională cu tema ,,Centenarul Unirii Basarabiei cu România. Periplu istoriografic, valenţe actuale, dimensiuni viitoare", cea mai importantă manifestare din spaţiul mureşean dedicată unirii Basarabiei cu România.
„Ne-am dorit să aniversăm un moment în care românii au visat, au sperat, au luptat şi şi-au hotărât soarta, trăind în România. Ne-am propus să oferim substanţă şi profunzime aniversării a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, invitând personalităţi autorizate şi avizate în domeniu, specialişti şi practicieni, buni cunoscători ai realităţii istorice", ne spunea lect. univ. dr. Miruna Mădălina Iancu.
În cadrul sesiunii de comunicări în plen, moderată de conf. univ. dr. Doina David, au susţinut lucrări: conf. univ. dr. Igor Cereteu (Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău) - ,,Rolul valorilor cărturăreşti în făurirea unirii Basarabiei cu România"; dr. Mihai Ţurcanu (Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei) - ,,Atitudinea SUA şi a marilor puteri faţă de unirea Basarabiei cu România (1918 - 1920)"; prof. univ. dr. Ion Calafeteanu (Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989) - „Recunoaşterea Marii Uniri de la 1918. Conferinţa de pace de la Paris"; prof. univ. dr. Constantin Hlihor (Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989) - „Chişinău, 27 martie 1918. Începutul revoluţiei unităţii naţionale şi rolul românilor transilvăneni"; Ambasador dr. Ion Porojan (Asociaţia ambasadorilor şi diplomaţilor de carieră din România) - ,,Golgota Basarabiei - soarta românului - prizonier în URSS, Constantin GHEORGHE"; dr. Alexandru Ghişa (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca) - „Primul Război Mondial şi căderea marilor imperii. De la statul imperial la statul naţional"; Dr. Ion Constantin (Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti) - „Intrarea trupelor române în Basarabia, ianuarie 1918"; Prof. univ. dr. Cornel Sigmirean (Universitatea ,,Petru Maior", Târgu-Mureş) - ,,Puterile centrale şi unirea Basarabiei cu România".
În cea de-a doua parte a sesiunii de comunicări în plen, moderată de Nicolae Băciuţ - directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Mureş, au prezentat: prof. univ. Brânduşa Gorea (Universitatea „Dimitrie Cantemir" din Târgu-Mureş) - ,,100 de ani de drept românesc: arc peste timp, pod peste graniţe"; Nicolae Băciuţ - „Grigore Vieru şi idealurile Unirii". Domnia sa a prezentat şi proiectul „100 de cărţi pentru Marea Unire".
Poetul, publicistul Lazăr Lădariu, redactor-şef al cotidianului „Cuvântul liber" şi preşedinte al Departamentului Central Mureş al ASTREI, a încântat audienţa cu expunerea „Grigore Vieru şi - limba noastră cea română", o întoarcere în timp, la marele poet naţional, alături de Adrian Păunescu, după cum preciza. „Printre poeţii de seamă, care «au scris o limbă ca un fagure de miere», se situează, în această a noastră «Patrie de pământ şi de cuvinte», la loc de seamă al celor aleşi, Grigore Vieru. Într-o sărbătoare a veşniciei pe pământul nostru străbun, românesc, de atâtea ori «frământat de lacrimi şi de sânge», de vijeliile şi învolburările vremurilor, prin tot ce a scris, Grigore Vieru a considerat limba noastră, acea limbă sfântă, care «leagă, prin sânge, pământul de popor».
Citind şi ascultând versurile poeziei «Limba noastră cea română» sau cele din «În limba ta», parcă auzi, din depărtări venind, glas de înger, într-un cântec de privighetoare, înălţându-se în puritatea lacrimii, înmugurind cuvintele curate ale Patriei Eterne şi ale Limbii noastre strămoşeşti, cunoscute românului «De la Nistru pân'la Tisa». Poezia lui Grigore Vieru a făcut şi face parte din rezistenţa Basarabiei - „O Basarabie aflată, de la 1812 încoace (cu excepţia celor 22 de ani de unire cu România, din anul 1918 până în 1940 - când a fost, din nou, anexată de ruşi). Sub cedare, acaparare, rapt, înstrăinare, când «lacrima scăpată în priviri/ Pe loc şi arestată/ Şi dusă-n ocnă la Sibir,/ Acolo-n friguroasa zare»", cum scrie şi Dumitru Matcovschi. Domnia sa adăuga şi că: ,,Peste tot, în versurile lui Grigore Vieru se simte mărturisirea acelei iubiri, prin limbajul interiorităţii, faţă de cuvântul românesc, prin distincţie, personalitate şi farmec aparte. Cuvintele sunt culese de pe fruntea Neamului, scrise pe albul zăpezilor, pe chipul noptatic al lunii, pe iubirile dintâi, pe izvorul gâlgâind, lăsându-ni-le nouă moştenire sfântă.
Luptător pentru idealul naţional, Grigore Vieru ne aduce, prin versurile lui, în rezistenţa memoriei, făclii vii ale trăirilor, prin preacuratul duh românesc. Citindu-i versurile, parcă auzi acea muzică a dăinuirii, a veşniciei româneşti".
Dimitrie Poptămaş, preşedintele Fundaţiei Culturale „Vasile NETEA" Târgu-Mureş, a vorbit despre „Târgu-Mureşul din inima Chişinăului";
Profesor drd. Simion Virgil Bui (Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Ilarian" Târgu-Mureş) - „Destinul unui mare patriot - Anton Crihan"; profesor Dumitru Botoş (Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Ilarian" Târgu-Mureş) - „Basarabia în opera lui Nicolae Iorga"; profesor Vasile Şandor (Colegiul Naţional ,,Alexandru Papiu Ilarian" Târgu-Mureş) - „Chestiunea Basarabiei din perspectiva omului politic Alexandru Marghiloman". Seria prezentărilor a fost încheiată de comunicarea ,,Onisifor Ghibu şi Basarabia", susţinută de drd. Luigi Cosma (Universitatea ,,Petru Maior" Târgu-Mureş), aflat la prima participare la o conferinţă, după cum însuşi mărturisea.
Recitarea unei poezii patriotice de către poetul Răzvan Ducan a fost surpriza serii pentru participanţii la maratonul acestei reuniuni istorice.
Manifestarea de înaltă ţinută academică s-a încheiat cu festivitatea de decernare a diplomelor membrilor Colegiului de Onoare.
Preot dr. Gheorghe Nicolae Şincan spunea: „Sunt onorat şi fericit că am luat parte la un astfel de eveniment". A rostit, la final, o rugăciune, urând credincioşilor ca Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului să o petreacă în linişte, alături de cei dragi.
