SIMPOZION: Centenarul Unirii Basarabiei cu România 1918-2018 (I)

În organizarea Universităţii „Dimitrie Cantemir" din Târgu-Mureş, luni, 19 martie 2018, la Biblioteca Universităţii, denumită după primul său rector, „Serafim Duicu", în faţa unei asistenţe numeroase şi cunoscătoare de istorie naţională, au avut loc o serie de conferinţe şi expuneri, cu participare internaţională, având un generic care vorbeşte de la sine: „Centenarul Unirii Basarabiei cu România. Periplu istoriografic, valenţe actuale, dimensiuni viitoare".

Mesajul de bun venit a fost adresat de conf. univ. dr. ing. Alexandru Bogdan Murgu, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Universităţii „Dimitrie Cantemir". A vorbit despre „începutul sărbătorii Marii Uniri", despre patronul spiritual al universităţii, Dimitrie Cantemir, cel care „a realizat o punte dintre orient şi accident", şi de lucrarea sa fundamentală „Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman", care se găseşte în latină, netradusă (încă) în limba română! A vorbit despre Republica Moldova, despre tezaurul nostru de la Moscova (care înseamnă astăzi, cu dobânda aferentă, după spusele sale, aproximativ 500 de miliarde de dolari), despre prima femeie din Sfatul Ţării de la Chişinău, Alistar Romanescu, despre posibilitatea de unire imediat după anii `90, despre „colapsul economic" de acum etc. Dintre invitaţii politici, dr. Lucian Goga, Prefectul Judeţului Mureş şi Alexandru Cîmpeanu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mureş. Domnul prefect a vorbit despre acest „eveniment de maximă importanţă din istoria poporului român", şi că atunci, la 27 martie 1918 „s-a întâmplat o părticică din idealul unirii". Şi-a menţinut speranţa că va veni şi vremea când „o singură inimă o să bată, la un moment dat, pentru toţi românii". Dl. vicepreşedinte Cîmpeanu i-a elogiat pe cei de acum o sută de ani care „au reuşit să-şi conjuge eforturile şi să realizeze marea unire".

Membrii „Colegiului de Onoare al Conferinţei" au avut câte două intervenţii fiecare, una de început, de salut, şi una de conferenţiere pe temele alese, subsumate temei generale.

Dl. conf. univ. dr. Igor Cereteu (de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, de la Chişinău), „medievist de factură", aşa cum se autodefinea, a susţinut comunicarea „Rolul valorilor cărturăreşti în făurirea Unirii Basarabiei cu România", vorbind despre cărţile româneşti din Basarabia, „începând cu ultimul sfert al secolului al XVIII-lea", despre presa românească din Basarabia, ale căror începuturi sunt din primii ani ai secolului XX, amintind publicaţiile: „Basarabia" (1905-1907), „Viaţa Basarabiei", „Lira Basarabiei", „Glasul Basarabiei" etc., dar şi despre circulaţia cărţilor transilvănene, în special cele tipărite la Blaj. A spus, printre altele: „Dacă nu exista carte românească veche în Basarabia, atunci Basarabia era azi o Transnistrie rusificată".

Dl. dr. Mihai Ţurcanu (de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău) a conferenţiat, având ca temă „Atitudinea S.U.A. şi a marilor puteri faţă de unirea Basarabiei cu România 1918-1920".

Dl. prof. univ. dr. şi Multi dr. Honoris Causa, Mihail Diaconescu (membru U.S.R, al Societăţii „Ad Fontes" de sub egida Vaticanului şi a Uniunii Europene, Academia Daco-română Bucureşti) a avut două intervenţii salutare. Într-una a mulţumit unui om şi unei instituţii din Târgu-Mureş, acesteia din urmă pentru invitaţia făcută. Instituţia se numeşte Universitatea „Dimitri Cantemir". Referitor la cel căruia i-a adus mulţumiri acesta a spus, citez: „Mulţumesc lui Nicolae Băciuţ, poet de strălucită vocaţie lirică, pentru care am o mare consideraţie. Nicolae Băciuţ stă alături de Tudor Arghezi, Nichifor Crainic etc., dar alături şi de alţi mari poeţi, care, ca şi el, au orientare spiritualistă: Paul Claudel, Rainer Maria Rilke". Acesta a vorbit şi despre opera sa: cele 10 romane - Visele au contururi precise (1963), Culorile sângelui (1973), Adevărul retorului Lucaci (1977), Umbrele nopţii (1980), Marele cântec (1982), Călătoria spre zei (1982), Speranţa (1984), Depărtarea şi timpul (1986), Sacrificiul (1988) - „romanul Marii Uniri în cuprinsul fenomenologiei epice a spiritului românesc", roman care - aşa cum mărturisea autorul, „porneşte de la un punct al ignoranţei mele", Nopţi şi nelinişti, Pseudojurnal metafizic (2008), concepute drept părţi ale „fenomenologiei narative a spiritualităţii româneşti", pe care a teoretizat-o „în diferite studii, eseuri, articole şi interviuri". Dl. Mihail Diaconescu a scris, de asemenea, şi un număr de 14 nuvele. Dintre lucrările sale de căpătâi trebuie amintite: Tratatul „Prelegeri de estetica Ortodoxiei (vol. I. Teologie şi estetică; vol. II, Ipostazele artei), (A afirmat acesta: „Fără calitatea mea de fiu de popă de la ţară, nu aş fi citit lucrările teologice"); Tratatul „Istoria literaturii dacoromane" (1999, ed. a II-a 2013), ce vizează secolele I-VI; Volumul „Antologie de literatură dacoromană" (2013); Album monografic „Lainici, capodoperă a artei româneşti şi europene" (2011); Volumul „Fenomenul dialecticii şi fenomenologia narativă" (2001), etc. Intervenţiile sale au fost încântătoare, pline de seva de erudiţie polidisciplinare. Am reţinut câteva propoziţii din cele spuse: „Românii au apărat Europa de invazia islamică încă din evul mediu"; „Eminescu ura din adâncul inimii epoca fanariotă"; „Scriu o literatură cu program, dar mai scriu şi o literatură tezistă"; „Europa de est, după Primul Război mondial, a fost un târâm al haosului"; „Bolşevicii au sperat la o revoluţie mondială", etc. Un punct de interes în logosul acestuia au fost şi luptele trupelor române împotriva armatei ungare ale lui Bela Kun, care au năvălit în Ardeal, în 1919. Românii i-au alungat peste graniţă pe unguri şi nu s-au mai oprit până la Budapesta. Dl. Mihail Diaconescu a dăruit bibliotecii gazdă şi celor prezenţi o serie de cărţi de-ale sale. O surpriză i-a fost făcută distinsului profesor de către scriitorul Nicolae Băciuţ, care i-a înmânat acestuia, din partea Revistei „Vatra veche", pe care o conduce şi administrează, o „Diplomă de excelenţă" şi o medalie, acum în An Centenar, pentru tot ce a făcut pentru cultura română. Momentul a continuat şi cu alt gest altruist, Nicolae Băciuţ dăruindu-i o nouă carte (surpriză pentru dl. profesor), scrisă de Mihail Diaconescu, intitulată „Nicolae Băciuţ - Încercare de profil literar", Ed. Vatra veche, Târgu-Mureş, 2018, apărută cu doar câteva ore în urmă.

 

Lasă un comentariu