Primăvara spirituală sau Buna Vestire

În 25 martie, creştinii prăznuiesc Buna Vestire, sau primăvara spirituală, învierea naturii (echinocţiul de primăvară), faptul dumnezeiesc al unirii cerului cu pământul, al legăturii directe dintre lumea triumfătoare, îngerii, reprezentată prin Arhanghelul Gavriil, şi lumea luptătoare, reprezentată prin Preacurata Maria.

Buna Vestire face parte din sărbătorile împărăteşti ale Maicii Domnului, deschizând porţile celor care aşteptau de veacuri venirea lui Mesia. Păcatul a intrat în lume printr-o femeie, tot printr-o femeie trebuia să se pună capăt întunericului, fiind aleasă cea mai sfântă fecioară de pe faţa pământului, Maria din Nazaretul Galileii.

Fecioara Maria trăise la templu în curăţenie şi sfinţenie, muncind şi rugându-se neîncetat. Vestea cea bună, privind vindecarea lumii, n-a primit-o de la oameni, ci de la Dumnezeu, prin Arhanghelul Gavriil. Îngerul îi apare sub forma unui tânăr strălucitor, cu o floare de crin în mână. La apariţia lui, Sfânta Fecioară se înspăimântă: „Plecăciune în faţa ta, căreia ţi s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei!" (Luca I, 28), a zis îngerul. Fecioara a amuţit. În mintea ei a apărut scena căderii strămoaşei Eva, căreia, în discuţia cu vrăjmaşul, i se oferea posibilitatea asemănării cu Creatorul. Sfânta Fecioară cunoscătoare a Legii mozaice, nu putea să-şi explice asemenea urare. Arhanghelul Gavriil, văzând emoţia puternică a Sfintei Fecioare, a zis: „Nu te teme Marie, că ai căpătat trecere înaintea Domnului… vei rămâne însărcinată, vei naşte Fiu, căruia îi vei pune numele Iisus. El va fi mare, va fi numit Fiul celui Preaînalt, iar Dumnezeu Îi va da scaunul de domnie al Tatălui Său. Va domni peste casa lui Iacob în veci şi Împărăţia lui nu va avea sfârşit…" (Luca I, 30-32). La aceste cuvinte, Sfânta Fecioară l-a întrebat: „Cum se va face lucru acesta, din moment ce eu nu ştiu de bărbat?" „Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri. Pentru aceasta, Sfântul care se va naşte din tine se va numi Fiul lui Dumnezeu…", i-a spus îngerul. Sfânta Fecioară îşi revine, convinsă de adevăr şi a zis: „Iată roaba ta, fie mie după cuvintele tale", şi îngerul a dispărut. Aşa s-a petrecut una din intervenţiile lui Dumnezeu în lume, prin slujitorii Săi, îngerii. Mare este această taină, datorită purtării de grijă a lui Dumnezeu pentru înfrângerea morţii, dar şi pentru faptul că un credincios de pe pământ, cum a fost Preacurata, poate rămâne pildă pentru toate timpurile. Sfânta Fecioară a fost, este şi va fi mai presus de orice sfinţenie pământească, chiar mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii. Prin Buna Vestire se dezvăluie „taina cea din veac ascunsă" (Efes III, 9). Praznicul Bunei Vestiri înseamnă începutul drumului de răscumpărare pe care Dumnezeu îl deschide „celui făcut după chipul Său" (Facere I, 27). Prin Bunavestire se arată clar, că Dumnezeu a venit în lume împlinind atât proorocirile (Matei V, 17-18), dar să ajute pe om să fie fericit, să înţeleagă rostul său, cu un cuvânt „a venit ca lumea să aibă viaţă şi mai mult chiar…" (Ioan X, 10; Fapte XVII, 25).

Datori suntem şi noi, creştinii, să zicem Preasfintei Fecioare: „Bucură-te cea plină de har, Domnul este cu tine…", iar la judecata de apoi, când vei sta de-a dreapta Fiului tău, roagă-L, Preabună, să aibă milă de sufletele noastre, că pe tine te avem pururea rugătoare către Tatăl Ceresc (Sursa: Diac Petre David „Caută şi vei afla, Sinaxar Transilvan").

Lasă un comentariu