Dl. prof. univ. dr. Ion Calafeteanu (de la Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Bucureşti) a început cu un citat din Eminescu: „A rosti numele Basarabiei, înseamnă a protesta împotriva dominaţiei ruseşti". Comunicarea sa s-a intitulat „Recunoaşterea Marii Uniri de la 1918. Conferinţa de pace de la Paris". A mai spus domnia sa, printre altele: „Indiferent ce regimuri avem în România, problema Basarabiei există", „Unirea se poate face, numai ca românii să o dorească".
Dl. Prof. univ. dr. Constantin Hlihor (Cercetător ştiinţific de la Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Bucureşti) a spus: „Noi conştientizăm doar acum «ora astrală din 1918». Dincolo de mesajele de salut, trebuie să transmitem ţării semnificaţia idealului de atunci, pentru a avea suportul de energie necesară, ca să facă, într-un viitor apropiat, ceea ce trebuie". Comunicarea domniei sale a purtat titlul „Chişinău 27 martie 1918. Începutul revoluţiei naţionale şi rolul românilor transilvăneni".
Dl. ambasador dr. Ion Porojan (de la Asociaţia Ambasadorilor şi Diplomaţilor de carieră din România) l-a menţionat pe Octavian Paler: „Patria mea e România, restul sunt ţări". Fostul ambasador al României în Turkmenistan (între 1996-2004) a avut comunicarea cu titlul „Golgota Basarabiei - soarta românului prizonier în U.R.S.S, Constantin Rotaru", o tulburătoare poveste adevărată a vieţii unui român, care s-a considerat mereu român şi a dorit toată viaţa să aibă cetăţenie română.
Dl. dr. Ion Constantin (istoric şi diplomat de la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti) a vorbit despre „Intrarea trupelor române în Basarabia, ianuarie 1918". A spus domnia sa: „Unirea a fost rezultatul eforturilor românilor din tot spaţiul românesc. Primul pas a fost făcut cu Basarabia", "Este foarte asemănător ceea ce s-a întâmplat în Basarabia în 1918, cu ceea ce se întâmplă acum, cu semnarea unor petiţii de unire". A citat, de asemenea, din Regele Ferdinand: „Basarabia a fost copilul cel mai mic, dar poate cel mai voinic care a venit la maica Românie" şi Regina Maria: „Transilvania, Bucovina şi Basarabia sunt România Mare".
Dl. dr. Alexandru Ghişa (istoric şi diplomat, profesor asociat la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, fost diplomat la Budapesta). Comunicarea acestuia s-a intitulat: „Primul Război Mondial şi căderea marilor imperii. De la statul imperial la statul naţional". Spicuiesc câteva cuvinte spuse de acesta: „Eu, personal, de la Nistru la Tisa mă simt în elementul meu"; „Fac un apel la tineri să urmărească atent ce se întâmplă în România şi în împrejurimi." Acesta a vorbit şi despre Nicolae Vereş, mureşean, fost ambasador al României la Budapesta şi viaţa diplomatică a acestuia, între „ciocan şi nicovală", adică între Ceauşescu şi Kadar. „Poate mai trăia şi astăzi, dacă nu era aşa", a conchis acesta.
Dna. prof. univ. dr. Brânduşa Gorea (de la Universitatea „Dimitrie Cantemir" Tg.-Mureş) a conferenţiat pe tema: „100 de ani de drept românesc: arc peste timp, pod peste graniţe".
Dl. Lazăr Lădariu (redactor şef al cotidianului „Cuvântul liber", preşedinte al Despărţământului Central Mureş al Astrei) a prezentat, în stilul său oratoric de neconfundat, materialul intitulat „Grigore Vieru - limba noastră cea română", „un mare poet, alături de Adrian Păunescu", după cum a spus. „L-am întâlnit în Parlamentul României, l-am întâlnit la Chişinău şi Tg.-Mureş. Ne considera pe toţi, fraţii lui. Ni se adresa cu frate… frate Lădariu, frate Băciuţ, frate Poptămaş… A murit cu amărăciunea de a nu-şi vedea previziunea înfăptuită, fiindcă spunea, imediat după `90, Grigore Vieru: «În 20 de ani, Basarabia va reveni la Patria Mamă»".
Dl. Nicolae Băciuţ (director executiv la Direcţia Judeţeană de Cultură Mureş) a avut două intervenţii, fiind şi moderatorul celei de-a III-a părţi a Simpozionului. A prezentat audienţei proiectul său „100 de cărţi pentru Marea Unire", având un moment deosebit cu evocarea intitulată „Grigore Vieru şi idealurile Unirii". A spus acesta: „Cred cu tărie că Grigore Vieru a ridicat la un alt nivel poezia basarabeană, aducând-o mai aproape de patria mamă…. Stilistic, poezia basarabeană e soră bună cu cea de dincoace de Prut…Grigore Vieru a fost, nu numai cel mai mare poet basarabean, a fost şi un simbol…Ar trebui să vorbesc despre idealul unirii la Grigore Vieru… Acesta a fost şi autor de manuale şcolare, inclusiv la nivel de grădiniţă cu acea «Albinuţă» a lui…În anii `90, Grigore Vieru a fost în Basarabia în fruntea mişcării de eliberare naţională…S-a reuşit în Basarabia, printre altele, introducerea grafiei latine, introducerea limbii române ca limbă de stat, dar şi ca în şcoli să se predea limba română… Grigore Vieru a avut ca teme în lirica lui: mama, ţara, limba română, iubirea… Poezia lui Grigore Vieru rămâne la fel de actuală şi acum etc." Nicolae Băciuţ a încheiat momentul său cu un excepţional recital din lirica lui Grigore Vieru, spusă într-o limpede fluiditate. Am ascultat poeziile: Formular, Nu am moarte cu tine nimic, Făptura mamei, În limba ta, Răsai, Lui Mihai Eminescu, Dor de Transilvania (scrisă la Tg.-Mureş unde, după spusele lui Nicolae Băciuţ, Grigore Vieru „a găsit casă bună"), Aceştia suntem noi, De-acum.
Dl. Dimitrie Poptămaş (preşedinte al Fundaţiei Culturale „Vasile Netea" Tg.-Mureş, fost Director al Bibliotecii Judeţene Mureş) a ţinut conferinţa cu tema „Târgu-Mureşul din inima Chişinăului", despre proiectul pe care acesta l-a iniţiat împreună cu instituţii mureşene, şi nu numai, şi cu o serie de cărturari mureşeni, adică de a facilita deschiderea unei biblioteci, în capitala Moldovei de peste Prut. Proiectul s-a realizat, şi astăzi, datorită donaţiilor a mii de cărţi româneşti, există la Chişinău, în sectorul Râşcani (cartier de 170.000 de locuitori), pe str. Moscovei la Nr. 8, „Biblioteca Tg.-Mureş"! Ca o completare, Nicolae Băciuţ a recitat poezia sa „Sărut dreapta celui ce deschide cartea", scrisă la Chişinău, în cartea de Onoare a „Bibliotecii" Tg.-Mureş.
Au urmat trei profesori de la Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Ilarian" Tg.-Mureş, fiecare având comunicări pe subiecte în contextul temei: dl. profesor drd. Simion Virgil Bui - „Destinul unui mare patriot - Anton Crihan"; dl. profesor Dumitru Botoş - „Basarabia în opera lui Nicolae Iorga", iar dl. profesorul Vasile Şandor - „Chestiunea Basarabiei din perspectiva omului politic Alexandru Marghiloman".
Dl. drd. Luigi Cosma (Universitatea „Petru Maior" Tg.-Mureş) a vorbit despre „Onisifor Ghibu şi Basarabia".
Doresc să menţionez şi momentul muzical şi poetic realizat de corul de copii de la Gimnaziul „Serafim Duicu" din Tg.-Mureş.
O intervenţie a avut şi subsemnatul, care, la propunerea lui Nicolae Băciuţ, am citit o poezie dedicată Basarabiei, din cartea de versuri „Torna, torna", carte dedicată ANULUI CENTENAR!
O notă foarte bună pentru organizatori: conf. univ. dr. Doina David, care a şi moderat cu rafinament Simpozionul, după cum spunea aceasta „cu buget mic, dar cu mult suflet", conf. univ. dr. Valentin - Călin Florea şi lect. univ. dr. Miruna Mădălina Iancu.
A fost, cu alte cuvinte, un SIMPOZION de nota 10, cu FELICITĂRI!
