Numărul deţinuţilor aflaţi în custodia unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) a înregistrat, în ultimii ani, un trend descendent: la sfârşitul anului 2016, sistemul penitenciar avea în custodie 27.476 de persoane private de libertate, iar la sfârşitul anului 2017 erau înregistrate 26.251 de persoane, astfel că deficitul de locuri de cazare a scăzut de la 8.384 la 4.335 de locuri de deţinere, raportat la un spaţiu minim de 4 mp pentru fiecare deţinut, se arată în Raportul pe 2017 prezentat, recent, de conducerea ANP.
La nivelul instituţiei au fost înregistrate 378 de hotărâri şi decizii pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin care statul român a fost obligat la plata sumei de 2,3 milioane de euro pentru nerespectarea condiţiilor materiale de detenţie, dintr-un total de 5,4 milioane de euro şi 10.000 de franci elveţieni, înregistrat până la finele anului trecut.
Raportul mai relevă că în 2017, corespunzător unui efectiv rulat de 38.727 de persoane aflate în custodia sistemului penitenciar, s-au înregistrat 91 de decese (9 prin sinucidere şi 82 din cauze medicale), cu 7 mai puţine decât în anul anterior. Principala cauză de mortalitate au constituit-o bolile cardiovasculare. Pe de altă parte, s-a înregistrat o creştere a numărului de cazuri de agresiune fizică sau verbală comise de deţinuţi asupra angajaţilor din penitenciare.
Prin planul de măsuri adoptat pentru 2018, ANP îşi propune realizarea a 1.316 noi locuri de cazare şi modernizarea a 500 de locuri, se mai arată în document.
Potrivit raportului anterior al ANP, Penitenciarul din Târgu-Mureş ocupa locul al II-lea (după Satu Mare) în ce priveşte gradul de aglomerare - 438 de deţinuţi pe 207 locuri.
Faţă de această situaţie, au precizat surse din conducerea ANP, se preconizează realizarea, prin proiecte din cadrul Mecanismului Financiar Norvegian, a patru noi pavilioane de detenţie, cu o capacitate totală de 1.400 de locuri, unul dintre acestea urmând a fi amenajat în penitenciarul de la Târgu-Mureş, iar celelalte trei la penitenciarele din Botoşani, Baia Mare şi Vaslui. Valoarea totală a proiectului este de circa 38 de milioane de euro.
Harta cuprinzând clădirile necorespunzătoare din punct de vedere a condiţiilor de detenţie - aşa cum se prezintă în documentul citat - relevă că imobilul în care funcţionează penitenciarul din Târgu-Mueş este deficitar la următoarele capitole: spaţiu de cazare (mai mic sau egal cu 4 mp/ deţinut), lipsa accesului la activităţi în aer liber, lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitate de ventilaţie, existenţa infiltraţiilor, igrasiei şi mucegaiului în pereţii camerelor de deţinere.
La Târgu-Mureş (sursa - anp.gov.ro) a mai funcţionat un loc de detenţie numit „Închisoarea Scaunului", situat la circa 300 de metri de actualul stabiliment, pe locul în care a funcţionat, în secolul al XVIII-lea, primăria oraşului.
Actualul stabiliment funcţionează din 1884, când a fost construit pavilionul de detenţie, care avea, iniţial, 32 de camere de deţinere.
Pentru executarea pedepsei cu închisoarea, s-au mai utilizat, în timpul revoluţiilor şi răscoalelor, chiliile din Cetatea medievală, unde erau închise persoanele care necesitau securitate sporită.
Despre construcţia pavilionului de detenţie (care dăinuie şi azi) stă mărturie o placă descoperită în podul imobilului, purtând inscripţia: „Închisoarea Judecătoriei Regale construită în 1884-1885".
De menţionat, în fine, că în baza noii legislaţii privind instituirea unui mecanism compensatoriu pentru acordarea unui beneficiu (6 zile considerate ca fiind executate pentru 30 de zile de custodie în spaţii de detenţie necorespunzătoare), din octombrie 2017 până la finele anului, din închisorile româneşti au fost puşi în libertate 3.630 de deţinuţi, din care 912 eliberaţi la termen, iar 2.718 liberaţi condiţionat.
În subordinea ANP sunt 33 de penitenciare, 2 penitenciare pentru minori şi tineri, un penitenciar pentru femei (Târgşor), 6 penitenciare-spital şi 2 centre de reeducare.
