Motto: ,,Cu anevoie iaste a nu grăi adevărul"
În Transilvania, şcolile româneşti au fost înfiinţate mult mai târziu. Primele şcoli româneşti au fost înfiinţate pe lângă mănăstiri, biserici şi catedrale, acestora revenindu-le rolul de organizare şi desfăşurare a întregului proces de învăţământ. Aceste şcoli erau ,,confesionale", adică erau înfiinţate de comunităţile locale, acestora revenindu-le rolul de a sprijini şcoala sub toate aspectele (întreţinerea şcolii, achiziţionare de mobilier, plata învăţătorului).
Primii învăţători au fost preoţii şi unii dieci ai bisericilor.
Cel care înfiinţează primele şcoli româneşti confesionale la sate a fost marele Corifeu al Şcolii Ardelene, Gheorghe Şincai. El era directorul Şcolilor Naţionale Româneşti din Transilvania, înfiinţând 376 de şcoli. La aceste cursuri speciale care ţineau 6 săptămâni (în Postul Crăciunului) nu veneau prea mulţi dascăli, mai ales că plata dascălilor era slabă şi nu puteau să-şi acopere cu ea nici cheltuielile de drum până la Blaj (Mica Romă) şi nici restul cheltuielilor (cazare şi masă), pe timpul şederii acolo. Apoi, directorul Şincai nu dădea certificate de absolvire decât celor ce corespundeau exigenţelor sale. Pe unii îi chema şi a doua oară în anul următor. Lui Ioan Suciu din Căpuşul de Câmpie i se dă dreptul să lucreze ca învăţător, cu condiţia ca în anul următor să îşi dea restanţele (corigenţele). Şcoala din Căpuş a fost înfiinţată la 7 martie 1787. Directorul Gheorghe Şincai era foarte exigent în toate vizitele sale în Transilvania, uneori luând chiar măsuri aspre împotriva dascălilor care nu îşi făceau datoria pe deplin. El a verificat (inspectat) şcolile înfiinţate de el, de 3 ori (aviz domnilor inspectori de astăzi).
Semnatarul acestor rânduri a absolvit Liceul ,,Petru Maior" din Reghin, după terminarea facultăţii devenind profesor de istorie-geografie şi director la Căpuş. În scurt timp află că şcoala din Căpuşul de Câmpie a fost numită de Prezidiul Scolastic în 1921 ,,Şcoala Primară de stat «Petru Maior»".
Nicolae Iorga arată că Petru Maior s-a născut la Căpuşul de Câmpie, mama sa, Ana, fiind din Iclănzel, iar tatăl - protopopul greco-catolic Gheorghe Maior îşi avea reşedinţa la Căpuşul de Câmpie.
Copilul Petru Maior, la Căpuş, se va juca cu copiii satului, apoi va învăţa la şcoala Trivium din Tg.-Mureş, iar la vârsta de 14 ani, Gheorghe Şincai îl ia de mână pe micuţul Petru Maior la Roma, unde s-au pus bazele marii personalităţi ale Corifeului Şcolii Ardelene.
În 1871, şcoala din localitate era din lemn, acoperită cu paie sau trestie, iar în loc de geam era piele de oaie, pardoseala din pământ. Mobilierul era alcătuit din bănci lungi pe lângă pereţi. Rechizite nu erau, iar şcoala se făcea numai iarna.
Pentru a suplimenta lipsa manualelor şi a cărţilor, se înfiinţează o bibliotecă şcolară în 1920, dotată cu manuale şi cărţi, iar cei ce se înscriau, plăteau o taxă de 2,50 lei anual.
Cel mai mare număr al elevilor a fost în anul 1940-1941,
149 elevi, iar în anul şcolar 1997-1998 efectivele erau de 37 preşcolari (Grădiniţă), şi 53 şcolari (I-VIII). În anul şcolar 1998-1999 erau 110 elevi, iar în anul 2001 scade la 32 preşcolari şi 53 elevi ai claselor I-VIII.
La sfârşitul secolului XIX şcoala avea, ca şi astăzi, aceeaşi dotare: clase specializate, cabinete de istorie, de limba şi literatura română, de limbi moderne, laborator de fizică-chimie, iar într-o sală de clasă mai mare s-a amenajat o sală de sport care a fost şi este dotată cu strictul necesar.
Cadrele didactice care s-au remarcat în mod deosebit de-a lungul întregii perioade: Ioan Coman, Hajnal-Pex Carol, Matcovici Leon, Moldovan Finica, Kopeczny Tiberiu, apoi generaţia mai tânără - Pogăcean Vasile, Oltean Ioan, Badea Ioan, Pelea Ioan, Fulop Barna, Stavilă Mihai, Stavilă Lucia-Zamfira, Pui Eugenia. Apoi, cei mai tineri, astăzi, şi bine pregătiţi profesional sunt Şipoş Carmen-Tamara, Suciachi Simona, Mureşan Laura, Tapaszto Ciprian, Săcălean Maria, Brudan Adela, Roman Ancuţa.
Aceşti apostoli ai neamului românesc, prin pregătirea lor, prin munca de zi cu zi la clasă, la consultaţii, la activităţi extracurriculare şi la olimpiade au obţinut rezultate bune şi foarte bune la următoarele discipline: Limba şi literatura română, muzică - Stavilă Lucia-Zamfira, la istorie - profesorul director Mihai Stavilă, matematică - Mureşan Laura, fizică - Muntean Ioan.
Dintre elevii cei mai performanţi la aceste olimpiade, pe şcoală, pe comună, zonale, judeţene, naţională, concursuri şcolare - istorie, limba şi literatura română, muzică, dans modern au fost următorii elevi: Luduşan Florina, Stavilă Laura-Alexandra, Suciachi Maria-Simona, Ogrean Cireşica, Luduşan Maria, Chiseliciuc Ilie, Babuciu Mihai, Pui Eugen-Horaţiu, Stavilă Mihai-Bogdan, Pârîieală Bogdan, Şamşudean Minerva, Oltean Adriana. În cadrul Festivalului Naţional ,,Cântarea României" a fost premiată Suciachi Maria-Simona, interpretând poezia ,,Trebuiau să poarte un nume", de Marin Sorescu, azi profesor învăţământ primar.
La Căpuşul de Câmpie, familia de dascăli inimoşi Stavilă Mihai şi Lucia-Zamfira, înfiinţând Asociaţia Culturală ,,Sânziana", au avut rezultate deosebite cu adulţii, dar mai ales cu elevii, la festivalurile ,,De Sânziene", ,,Colindăm, jupâne gazdă?", desfăşurate la Căpuşul de Câmpie, de nivel judeţean şi interjudeţean, prezentatoarea tuturor ediţiilor festivalului fiind prof. Suciachi Maria-Simona. Din conducerea Asociaţiei culturale au făcut şi fac parte şi cei doi copii ai familiei Stavilă, Laura-Alexandra, azi profesor doctor în litere, şi Mihai-Bogdan - jurist.
O activitate de excepţie a fost turneul efectuat de 16 elevi prin Asociaţia ,,Sânziana", sprijinită de Primăria şi Consiliul Local Iclănzel, în Belgia şi alte 6 ţări, în august 2008.
Rezultatele bune şi uneori chiar foarte bune s-au datorat muncii tuturor cadrelor didactice, a elevilor, familiilor şi a societăţii din localitate, a Primăriei şi Consiliului Local Iclănzel, care sprijină prin decontarea transportului elevilor şi al cadrelor didactice şi asigurarea materialelor necesare şcolilor.
Fără a da lecţii cuiva, trebuie ca dascălul de astăzi să se apropie mai mult de sufletul copilului, prin activităţi antrenante, metode moderne activ-participative şi implicare. Pe bună dreptate, marele sculptor Constantin Brâncuşi afirma că ,,Atunci când am uitat că am fost copii, am murit demult".
Câtă dreptate are ,,fratele" Dorin Borda, mare poet, scriitor şi jurnalist, care ne veghează dintre stele, în poezia ,,Dascălii", pe care îi consideră ,,Suflete vrăjite, steluţe aprinse, fermecate, magice. Sunt alean pentru Dumnezeu, sunt spaţiul veşniciei, oglinda sufletului îngenuncheat în catedrala iubirii." De acolo, dintre stele luminează calea cititorului acestor rânduri...
Parafrazându-l pe poetul Dorin Borda, pot spune că trăiesc şi mă închin ŢIE, cititorule!
