ROMÂNIA ÎN ANII PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL (II) ARMISTIŢIUL (22 nov. 1917 - 6 martie 1918)

La începutul lunii noiembrie 1917, bolşevicii au pus stăpânire pe Rusia. „Generalisimul armatelor ruseşti este sfâşiat, în bucăţi, chiar la cartierul său, de către brutele bolşeviste, ameţite de vorbe goale, dar şi de pungi şi pahare pline.

Un plutonier, noul generalisim rus, dă ordinul de demoralizare a armatei ruse, de încetare a războiului, de pace; iar guvernul maximalist, bolşevist, pofteşte pe Germani şi pe celelalte puteri centrale, ca şi pe toată lumea, la un armistiţiu care să fie premergător păcii generale. Bine-nţeles, la discutarea acestui armistiţiu, s-au grăbit să meargă numai aceia care aveau cel mai mare zor, aceia care doreau şi care lucraseră pe toate căile şi prin toate mijloacele la distrugerea Rusiei şi, deci, a frontului oriental. Au mers puterile centrale. Puterile marei înţelegeri au respins cu indignare această propunere, care îşi avea izvorul în cancelariile Germane, iar nu în sentimentul poporului rus, cu totul inconştient de ceia ce se făcea".

La mijlocul lunii noiembrie 1917, reprezentanţii armatelor ruseşti şi cei ai puterilor centrale s-au întâlnit şi au stabilit condiţiile armistiţiului lor.

Segmentul de sud-vest a frontului oriental, adică frontul românesc, începând de la hotarele Bucovinei şi până la Marea Neagră, de-a lungul munţilor Moldovei, a Siretului de jos şi a Dunării, a fost invitat de Puterile Centrale să intre în tratative, el fiind considerat ca parte integrantă a întregului front oriental.

Guvernul român şi comandamentul au înţeles perfect situaţia. Neacceptarea de a participa însemna o lovitură din partea forţelor duşmane care acum se întăreau prin revenirea celorlalte forţe de pe frontul rusesc, dar şi o lovitură din spate a aliatului - trădător care ne-ar fi acuzat că suntem un obstacol în calea traducerii în viaţă a celor două principii ale lor: libertatea şi pacea pe pământ. Acceptarea trimiterii de delegaţi la discutarea tratativelor însemna măcar un câştig de timp. Aşadar, s-a optat pentru participare.

Delegaţii frontului român au fost trimişi la Focşani pe data de 22 noiembrie, pentru a discuta condiţiile. Armistiţiul a fost încheiat pe 26 l.c., în forma următoare:

„Astăzi, 26 Noem. (9 Dec.) 1917, Ora 23.30, ora Petrogradului; Ora 13.30 seara, ora Europei Centrale.

Condiţiile armistiţiului încheiat între armatele ruse şi române de pe frontul român, de o parte, şi armatele germane, austro-ungare, bulgare şi turce operând pe acelaşi front, de altă parte.

§1. Între armatele ruse, care operează pe frontul dintre Nistru şi gurile Dunării inclusiv, sub comanda generalului Stcherbatchev, de o parte, şi între armatele germane, austro-ungare, bulgare şi turce, dispuse pe acelaşi front, sub comanda Arhiducelui Iosif şi a feldmareşalului V. Mackensen, de altă parte, s-a încheiat convenţiunea următoare, relativă la un armistiţiu provizoriu, până în momentul când chestiunea războiului sau a păcii va fi decisă de adunarea constituantă a întregii Rusii.

Armatele române, care operează sub ordinele generalului Prezan, şi care fac parte din frontul român, încheie şi ele această convenţiune, pentru timpul cât va dura armistiţiul armatelor ruse, de frontul român.

§2.Ambele părţi sunt reciproc obligate a anunţa reluarea ostilităţilor, cu 72 de ore înainte de reînceperea lor.

Prezenta convenţiune se anulează de la sine în cazul când forţele germane, austro-ungare, bulgare şi turce ar lua ofensivă pe un sector oarecare al întregului front cuprins între Marea Baltică şi gurile Dunării inclusiv, - fie chiar şi în afară de frontul român - sau în cazul reluării ostilităţilor de către armatele ruse sau române.

§3. Toate ostilităţile de pe frontul sus-menţionat la § 1, încetează de îndată ce prezenta convenţiune va intra în vigoare.

§4. Operaţiunile aeriene încetează de ambele părţi, nu numai deasupra liniilor inamice, dar chiar şi deasupra unei zone de 10 kilometri adâncime, măsurată de la prima linie a contractanţilor respectivi. În acelaşi timp, încetează cu totul activitatea aerostatelor.

§5. Este inadmisibilă orice trimitere de patrule şi chiar de cercetaşi izolaţi, dincolo de propria lor linie înaintată a reţelelor de sârmă.

§6. Este interzis avant-posturilor ambelor părţi de a trece dincolo de propria lor linie înaintată a reţelelor de sârmă.

§7. Ambele părţi se leagă de a nu executa lucrări pregătitoare de ofensivă, precum nici lucrări în scopul întăririi şi dezvoltării poziţiilor. Sunt admise numai lucrări în scopul întreţinerii poziţiilor şi îmbunătăţirii stării materiale a trupelor (aprovizionare, stare sanitară), precum şi construcţiile de barăci.

§8. Din momentul ce prezenta convenţiune a intrat în vigoare, cele două părţi se obligă de a nu mai da ordine pentru transporturi operative, mişcări şi grupări, precum şi de a nu mai executa transporturile şi grupările pentru care s-ar fi dat ordine după 5 Decembrie stil nou (inclusiv).

Pe tot timpul duratei armistiţiului este obişnuit schimbul obişnuit al unităţilor în sectoarele corpurilor de armată, precum şi mişcările de trupe în zona armatelor, executate în scopul îmbunătăţirii cantonamentelor şi a aprovizionării trupelor.

Nu este permis de a înlocui trupe retrase din zona unui corp de armată, decât cel mult prin trupe de aceeaşi forţă şi luate numai de pe frontul arătat la §1.

§9. Este interzis de a slăbi unităţile dispuse în prezent pe front, prin retrageri individuale sau colective, în scopul de a întări alte fronturi.

§10. Zona neutră pe timpul armistiţiului se va întinde între liniile reţelelor de sârmă cele mai înaintate ale celor două părţi. Acolo unde nu există reţele artificiale, zona este cuprinsă între tranşeele cele mai înaintate, sau între două linii drepte imaginare de-a lungul tranşeelor indicate prin pancarte.

În regiunea Deltei Dunării, zona neutră este braţul Sf. Gheorghe.

§11. Intrarea în zona neutră este interzisă. Împotriva persoanelor neînarmate, care vor circula, totuşi, în timpul zilei, măsurile luate nu vor fi violente.

§12. Orice persoană aparţinând forţelor contractante şi care depăşeşte zona neutră este considerată ca prizonier de război.

§13. Este interzisă vânzarea, cedarea sau consumul băuturilor alcoolice în zona neutră.

§14. Neînţelegerile care ar surveni pe durata acestei convenţii vor fi supuse hotărârii delegaţilor ambelor părţi. Locul şi timpul întrunirii delegaţiilor vor fi hotărâte pentru fiecare caz în parte, prin intermediul parlamentarilor.

§15. Cele două părţi vor avea drepturi să facă propuneri complementare pentru modificarea stipulaţiilor prezentei convenţii. În scopul acesta, se va convoca o comisie împuternicită cu aceleaşi depline puteri, ca şi prezenta.

§16. Acest armistiţiu priveşte flotilele fluviale militare ale ambelor părţi.

§17. Prezenta convenţie intră în vigoare în momentul semnării ei.

§18. Acest armistiţiu îşi pierde valoarea de îndată ce între comandamentul suprem al puterilor centrale aliate, de o parte, şi între comandamentul suprem rus şi comandamentul suprem român de acord, de altă parte, se va încheia un armistiţiu, cuprinzând, în mod expres, frontul total între Marea Baltică şi Marea Neagră.

§19. Prin intermediul delegaţilor, se va oferi fiecăreia din părţi un exemplar al acestei convenţii, semnat şi redactat în limba franceză.

Subsemnaţii îşi exprimă dorinţa ca chestiunea neutralităţii coastei între gurile Dunării şi navigarea pe Marea Neagră, precum şi pe braţele Dunării până la Galaţi, să fie discutată şi stabilită printr-o comisie mixtă specială.

În numele Arhiducelui Iosif şi al Feldmareşalului v. Mackensen:

(ss) von Morgen

Generalleutenant

În numele generalului Stcherbatehef:

General (ss) Keltchevski

Comndantul armatei a 9-a rusă

În numele Generalului Prezan:

General (ss) Lupescu Al."

(va urma)

Lasă un comentariu