Prietenia, Hristos şi... Natura

Distribuie pe:

• „Dintre toate sentimentele pe care Creatorul le-a sădit în inima noastră, PRIETENIA este cel pe care-l putem explica cel mai puţin şi unicul care deosebeşte pe om de dobitoc, lăsând la o parte câinele; pentru că acest animal are sentimentul iubirii dezinteresate într-un grad ce merge până la sacrificiu, uneori până la neputinţa de a supravieţui morţii stăpânului. DOAMNE DUMNEZEULE, CÂT ESTE DE GREU SĂ-ŢI DUCI VIAŢA FĂRĂ O PRIETENIE, FIE EA CÂT DE ŞUBREDĂ".

Panait Istrati (1884-1935), scriitor român de limba română şi franceză. Situaţia materială grea de la începutul vieţii l-au purtat prin Bucureşti, Constantinopol, Alexandria din Egipt, Cairo, Napoli, Paris şi Lausane. A fost adesea comparat cu Maxin Gorki, scriitorul rus care şi-a câştigat existenţa ca ucenic al unui cârciumar, al unui brutar, al unui vânzător ambulant. A debutat în literatură în 1906, făcând publicistică în presa muncitorească din România. Colaborează la România muncitoare, Viaţa socială, Dimineaţa şi Adevărul. Trăind în sărăcie, bolnav şi singur, a încercat să se sinucidă în 1921 pe când era la Nisa, dar a fost salvat în ultimul timp, iar în buzunar i s-a găsit o scrisoare adresată lui Romain Rolland. A publicat romanele: Ciulinii Bărăganului, Chira Chiralina, poveştile lui Adrian Zograffi. Opera lui Panait Istrati, scrisă în limbile română şi franceză, a fost tradusă în peste 30 de limbi străine, cu toate că marele istoric Iorga nu avea o părere prea bună despre el ca scriitor. A murit în Bucureşti, bolnav de tuberculoză, iar monumentul de la mormântul său i-a fost realizat de Miliţa Petraşcu.

***

• „Când Hristos este prezent în noi totul este bine şi nimic nu pare greu, când el lipseşte totul este povarnic. Dacă noi vom gândi, dacă noi vom simţi, ca şi Hristos noi vom lucra ca şi el" (La spiritualite chretienne, vol. I).

Pierre Pourrat (1758-1835), administrator francez, politician, subprefect şi deputat în parlamentul Franţei. Partizan al Revoluţiei Franceze, este numit în funcţie de administraţie departamentală. Ulterior, a devenit subprefect sub Consulat şi Primul Imperiu. În cadrul restaurării, a fost demis din funcţia de subprefect, dar a fost ales deputat în Puy-de-Dome şi se află cu minoritatea favorabilă constituţiei. A fost fiul unui comerciant de hârtie, ajungând chiar el producător de hârtie pe vremea Revoluţiei Franceze la care a luat parte în favoarea ei. În anul 1818, ajunge consilier general al cantonului Ambert, după care este numit primar al acestei localităţi. A fost cavaler al Legiunii de Onoare.

***

• „Oricât de mici suntem, este o plăcere şi chiar o datorie pentru noi să scrutăm natura, căci natura este o oglindă pură în care se reflectă frumuseţea divină".

A Gaudry le Duigou, membru al Academiei de Ştiinţe, profesor de paleontologie la Muzeul de Istorie Naturală din Paris. Textul a fost publicat în revista societăţii companiei „Docteur a Gaudry le Duigou", o societate cu răspundere limitată, fiind în afaceri timp de 13 ani.

P.S. „Roadele smereniei şi al temerii de Dumnezeu sunt: bogăţia, mărirea şi viaţa" ( Pilde 22, 4).

„1001 CUGETĂRI" vol. XII

Lasă un comentariu