Ştiinţa, materia şi... epitaful

• „A demonstra existenţa unei cauze primare a vieţii, unică, imaterială şi înţeleaptă, iată termenul sublim către care merge fiziologia. Această cauză primară este Dumnezeu. Nu „Crede in Deum" - „Cred în Dumnezeu" - trebuie să spună omul de ştiinţă, ci: „Scio Deum esse" - „Ştiu că Dumnezeu există".

Dr. Nicolae Păulescu (1869-1931), „Finalite, Determinisme, Ame et Dieu", profesor la Facultatea de Medicină Bucureşti, cel care a descoperit insulina, dar a fost înşelat, luând alţii premiul Nobel. A făcut studii în Franţa unde a profesat 12 ani la catedra de anatomie şi fiziologie cu marele Lanceraux în Paris, după care vine în ţară, la Bucureşti. A dus o viaţă curat creştinească, nefiind căsătorit şi răspândind cuvântul lui Dumnezeu, atât studenţilor în medicină prin prelegerile sale la cursul de fiziologie, cât şi celorlalţi credincioşi prin bogatele şi frumoasele sale predici ţinute în Biserica Ene din Bucureşti, unde era ascultat de foarte mulţi intelectuali în fiecare duminică şi sărbătoare creştină. A combătut cu mult succes, cu dovezi ştiinţifice imbatabile pe profesori medici necredincioşi din timpul său. La moarte a fost îmbrăcat în hainele albe pe care le purta în tot timpul vieţii, ca simbol al curăţeniei şi sfinţeniei creştine.

***

• „Este o ştiinţă pe dos (mincinoasă) aceea care îndrăzneşte să ne asigure că numai materia există şi că numai legile ei guvernează lumea".

Armand Gautier (1837-1920), „Les manifestations de la vie, derivent-elles toutes des forces materielle" - Ed. Carre et Naud-1897. Membru al Academiei de Ştiinţe, profesor de chimie la Facultatea de Medicină din Paris. Este unul din oamenii de ştiinţă ai timpului, care susţineau existenţa unei „Cauze primare" - Dumnezeu.

P.S. „Că acesta este lucru bun şi primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, care voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină" (I Timotei 2, 4).

„1001 CUGETĂRI" vol. XII

Lasă un comentariu