Motto: „Am iubit mult copiii, toată viaţa m-a urmărit zâmbetul lor de dinaintea unei operaţii. Zâmbeau într-un fel pe care mi-e greu să-l descriu. Cam toţi aveau aceeaşi reacţie. Zâmbeau cu lacrimi în ochi. Spaimă, durere, resemnare, speranţă. Şi milă, cu zâmbetul ăla îmi cereau toată compasiunea din lume. Cum să nu te tulbure imaginea asta? Şi totuşi, n-aveam voie să greşesc, eram obligat să ignor orice emoţie." (dr. Alexandru Pesamosca, 1930-2011)
Asistenţă medicală pentru bolnavii cardiovasculari, educarea şi formarea profesioniştilor, cercetare ştiinţifică la cele mai înalte standarde alcătuiesc, în esenţă, cartea de vizită a Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) din Târgu-Mureş, cunoscut, simplu, ca Institutul Inimii, continuator al tradiţiei de decenii în chirurgia cardiovasculară, fapt ce plasează Târgu-Mureşul în rândul centrelor de excelenţă în domeniu.
În aceste zile (4 - 6 aprilie), Institutul Inimii marchează, printr-o serie de manifestări, împlinirea, la 5 aprilie, a 45 de ani de când prof. dr. Radu Deac şi prof. dr. Ioan Pop de Popa, însoţiţi de o echipă de alţi chirurgi, anestezişti, personal medical au efectuat, sub ochii întregii lumi academice a momentului, prima operaţie pe cord deschis, la Târgu-Mureş.
Anunţul a fost făcut ieri, în cadrul unei conferinţe de presă la care au participat prof. dr. Horaţiu Suciu, şef secţie Chirurgie Cardiovasculară Adulţi şi Copii din cadrul IUBCvT, prof. dr. Klara Brînzaniuc - manager, membru în comisia permanentă de experţi Ştiinţe Medicale ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior, şi dr. Mariana Ciorba - director medical. Alături de prof. dr. Klara Brînzaniuc - manager, şi dr. Mariana Ciorba, din Comitetul director al IUBCvT face parte ec. Mariana Cernat - director economic.
Manifestarea, a cărei deschidere oficială are loc azi, la ora 8.30, la Sala mică a Palatului Culturii - cuprinde un program academic organizat pe ateliere structurate pe mai multe secţiuni (unul dintre cele mai emoţionante momente constituindu-l, fără îndoială, evenimentul sportiv dedicat copiilor operaţi de „inimoşii" de la Institutul Inimii, ce s-a desfăşurat ieri, la UMF Târgu-Mureş).
Azi, la ora 15.45, la Sala mare a Palatului Culturii va avea loc Sesiunea aniversară „Bridge over Time" („Pod peste timp"), urmată, la ora 17.30, de un moment festiv organizat la Sala Oglinzilor.
Întâlnirea de ieri, cu reprezentanţii mass-media, a prilejuit „doctorilor de inimi" de la cel mai performant institut de acest gen din ţară, prilejul de… a-şi deschide inimile, vorbindu-ne despre pasiune şi responsabilitate, despre implicare şi riscuri, despre mândria de a face parte dintr-un colectiv de lucru cu înaltă calificare, la standarde mondiale de performanţă, dar şi despre amărăciunea şi îngrijorarea că, deşi, în România, bolile cardiovasculare ocupă un trist loc fruntaş (57% din decese li se datorează), cele cinci centre de profil din ţară fac faţă cu greu nevoilor reale ale populaţiei, medicina cardiovasculară ocupând doar locul al şaptelea în preocupările decidenţilor în materie de finanţare a programelor în domeniu. Necesitatea extinderii spaţiului, prin construirea unei noi clădiri sau, măcar, supraetajarea celei existente constituie un of mai vechi al conducerii Institutului, deziderat „pasat", din păcate, în coada „priorităţilor" din sistemul medical.
Trecerea a patru decenii şi jumătate de la premiera din 5 aprilie 1973 este marcată prin invitarea, la manifestările de la Târgu-Mureş, a peste 20 de personalităţi marcante ale chirurgiei cardiovasculare şi transplantului cardiac şi cardiologiei din Germania, Italia, Suedia, Danemarca, Polonia, Cehia, Croaţia, Ungaria etc., precum şi a celor mai renumiţi chirururgi cardiovasculari din România. Vor fi susţinute peste 35 de lucrări ştiinţifice, aducând în centrul atenţiei rolul specific al IUBCvT (centru naţional cu peste 10 ani de experienţă în transplantul cardiac şi tratamentul malformaţiilor cardiace la copii) nu doar în România, ci şi în reţeaua europeană de chirurgie cardiovasculară.
Aflat la a treia generaţie de medici - chirurgi cardiovasculari, anestezişti, cardiologi, radiologi, medici de laborator, personal medical - pentru Institutul Inimii, transplantul cardiac, prelevarea de organe, intervenţiile chirurgicale inovatoare fac parte din cotidian, iar intervenţiile în premieră naţională se desfăşoară aproape într-un registru de normalitate, un exemplu constituindu-l intervenţia chirurgicală pentru repoziţionarea cordului în hemitoracele stâng, operaţie efectuată în urmă cu trei săptămâni.
Din echipa „inimoşilor" de la Institut fac parte: dr. Anca Sglimbea, prof. dr. Rodica Habilitat Togănel, prof. dr. Dan Dobreanu, dr. Sorin Paşcanu, dr. med. pr. Mihaela Ispas, dr. Ayman Elkahlout.
Mărturisiri… cu inima deschisă
Prof. dr. RADU DEAC
„…Cei ce au sperat în desfiinţarea Institutului în anii 2011-2013 s-au înşelat. Institutul a răsărit cu mai multă vigoare şi dezvoltare. Nu cred că este potrivit să se creadă că aceste realizări s-au obţinut uşor, fără efort, fără luptă. Din contră, a fost un consum imens de energie mentală şi fizică, de stres, care s-a plătit uneori prea scump (…). Tratamentul chirurgical al bolilor cardiace grave, severe la adulţi, chirurgia cardiopatiilor chirurgicale la copii, dar mai ales la copiii cei mai mici şi, nu în ultimul rând, transplantarea inimii în tratamentul unor boli de inimă netratabile cu metode clasice, convenţionale, reprezintă adevărata performanţă cu care centrul medical şi universitar Târgu-Mureş trebuie să se mândrească".
Prof. dr. HORAŢIU SUCIU
„În permanenţă îmi răsună în mod obsesiv, afirmaţia profesorului (prof. dr. Radu Deac - n.n.) că un copil nu este un adult mic . Asistam adesea neputincios la unele cazuri de intervenţii pediatrice care nu aveau rezultatul dorit, simţeam că operaţiile la copii sunt altceva şi merită o abordare aprofundată (…). Am operat peste 3.000 de copii, în cei 14 ani de când am pornit Centrul cardiovascular pediatric, am efectuat 12 operaţii premiere naţionale, inclusiv transplantul pediatric, sunt lucruri care ne onorează şi ne motivează să mergem mai departe. De ce copiii? Pentru că nimic nu este mai înălţător decât zâmbetul unui copil care a fost în ghearele morţii şi nimic nu se compară cu un copil redat familiei lui... Avem resursa umană necesară prin care se pot aborda cazuri dificile. Cu logistica de care dispunem, facem, anual, 300-350 de operaţii la copii, unii reprezentând urgenţe foarte grave, însă în continuare numeroşi copii trebuie să plece pentru intervenţii în străinătate" .
Prof. dr. KLARA BRÎNZANIUC
„Ar fi greu să identific punctul forte al instituţiei, dar în puţine cuvinte aş sintetiza: performanţă medicală, proceduri moderne de diagnostic şi tratament, expertiză de vârf în domeniu; specialişti renumiţi, cu adresabilitate mare a pacienţilor. Priorităţi naţionale: transplantul cardiac, rezolvarea patologiei malformaţiilor cardiace congenitale şi, astfel, pacienţii noştri sunt de la vârsta de o zi la 100 de ani; dotări în dezvoltare, condiţii optime de deservire a pacienţilor, mai puţin problema deficitară a spaţiului, ce împiedică dezvoltarea unor domenii ce ne aparţin, ce nu au încă soluţii în România şi, paradoxal, noi am format specialişti în ultimii 3 - 5 ani, avem colaborări internaţionale şi sprijin permanent, dar nu avem resurse pentru un spital care să permită aceste realităţi".
Prof. dr. Horaţiu Suciu pune punctul pe i(nimă)
„O intervenţie pentru un pacient critic, un nou născut, în străinătate se decontează atât cât costă, 40-50.000 de euro, dar poate să ajungă la 100.000 euro. Statul român trebuie să plătească în continuare sume la care niciun institut din ţară nici nu visează, pentru o operaţie. Noi plătim un buget pe an care e comparabil cu aproximativ 10 operaţii plătite afară şi noi operăm câteva sute. Ceva nu este în regulă. Deocamdată mie îmi scapă logica după care funcţionează această finanţare. Nevoia reală ar fi de 1.000 de operaţii pe an, însă în România lista de aşteptare este foarte lungă din cauza copiilor nediagnosticaţi, care nu au fost operaţi în anii trecuţi. Noi avem o moştenire mare de copii nerezolvaţi în anii precedenţi şi cazurile vin nediagnosticate, din ce în ce mai târziu, până la vârste mari, iar orice lucru nerezolvat la timp devine tot mai complicat. Nu s-a recunoscut la timpul potrivit că noi avem o problemă . În momentul actual nu se poate acoperi nevoia reală de tratament a copilului cu malformaţii congenitale şi nu s-a recunoscut încă problema aceasta, astfel încât să fie o strategie naţională corectă. Lista de aşteptare este foarte lungă, din cauza copiilor nediagnosticaţi. Acordăm tratament unei bune părţi a copiilor cu probleme din România, dar încă peste jumătate din necesarul de intervenţii nu este efectuat".
„Pe o inimă micuţă, operaţia este ca pictura pe bobul de orez", se exprima, plastic, doctorul Horaţiu Suciu.
…Păcat că, de acolo, „de sus", bobul de orez, oricât de migălos pictat, nu se vede. Sau e prea neînsemnat că să fie băgat în seamă, câmpurile patriei fiind pline de falnice mătrăgune şi ciulini…
