Asociaţia Secretarilor Unităţilor Administrativ-Teritoriale din judeţul Mureş, a organizat recent, la Instituţia Prefectului, un workshop având ca temă Proiectul Codului Administrativ şi propuneri de modificare a acestuia. Despre scopul şi importanţa acestui eveniment, preşedintele ASUAT Mureş, jr. Iulian BADEA, a făcut câteva precizări.
- Mereu preocupat de nevoile celor pe care îi reprezentaţi, dle Iulian Badea, vă implicaţi în organizarea unor dezbateri educativ-instructive în domeniul dreptului administrativ.
- Pe de o parte, satisfacţia mea constă în faptul că suntem singura asociaţie profesională care a organizat dezbateri pe această temă. Prima dezbatere am organizat-o în anul 2017, atunci când au fost prezenţi şi o parte din parlamentarii mureşeni. Pe de altă parte, apreciez că şi Instituţia Prefectului acompaniază de fiecare dată demersurile profesionale ale noastre şi ne sprijină, punându-ne la dispoziţie toată logistica necesară bunei desfăşurări a iniţiativelor noastre. Din punctul meu de vedere a fost o organizare ireproşabilă a acestui eveniment şi pentru acest lucru mulţumesc Instituţiei Prefectului că s-a implicat în buna desfăşurare a acestuia, precum şi colegilor secretari care au participat la întâlnire. Trebuie să subliniez faptul că evenimentul a fost onorat de prezenţa distinsei dne Verginia Vedinaş, un reputat profesor universitar, un corifeu al dreptului administrativ românesc, cu o bună şi profundă cunoaştere a administraţiei publice locale şi a principiilor care guvernează acest domeniu cardinal de activitate. De asemenea, ca de fiecare dată, dna conf. univ. dr. Lucia Cătană ne-a fost alături şi a confirmat ştiinţific demersul legitim al asociaţiei noastre la Proiectul Codului Administrativ aflat în dezbaterea Senatului. A fost, de asemenea, prezent şi dl Zsigmond Nagy, subprefectul judeţului Mureş, care de-a lungul mandatului său, ca fost coleg, a avut o totală comprehensiune faţă de problemele din administraţia publică, în general, şi a secretarilor, în special.
- Care au fost problemele discutate cu privire la acest Proiect de Cod Administrativ precum şi propunerile desprinse în urma discuţiilor?
- De la început, precizez faptul că promovarea acestui act normativ de către Parlamentul României constituie, după opinia mea, una dintre cele mai mari realizări legislative ale forţelor politice. Fac această aserţiune, gândindu-mă la faptul că în urmă cu 41 de ani, mi-am început activitatea ca secretar, existând preocuparea diriguitorilor de atunci ai administraţiei publice şi a mediului academic, în scopul adoptării unui Cod administrativ şi de procedură administrativă. Iată că, după multe decenii de căutări în acest domeniu, este pe cale să fie adoptată o asemenea lege monumentală, lege care va marca pentru România o profundă şi reală reformă administrativă, menită să nominalizeze ţara noastră printre puţinele ţări din lume unde administraţia publică va fi condusă, având la bază principii şi norme juridice ştiinţifice, specifice statului de drept şi ale democraţiei reprezentative. În cadrul întâlnirii, propunerile concrete venite din partea practicienilor din administraţia publică, în speţă secretarii u.a.t. din judeţ, au fost confirmate ştiinţific de către reprezentanţii mediului academic, prezenţi la această întâlnire, este vorba, aşa cum am mai subliniat, de dna prof. univ. dr. Verginia Vedinaş şi dna conf.univ.dr. Lucia Cătană. Toate propunerile avansate în cadrul workshop-ului organizat vor fi inserate într-un documentar care va fi transmis celor două comisii de specialitate ale Senatului şi Camerei deputaţilor, cu menţiunea disponibilităţii asociaţiei noastre de a participa şi direct, prin conducerea acesteia, la lucrările acestora.
- Consideraţi că este oportun, este un context favorabil adoptării unui asemenea act administrativ?
- Da, există după opinia mea atât un context social-politic, cât mai ales juridic, propice adoptării unui act normativ de o importanţă majoră pentru ştiinţa dreptului administrativ românesc. Ce poate fi mai valoros ca anul Centenarului să fie marcat şi de adoptarea şi finalizarea Codului administrativ şi apoi, în mod logic, Codul de procedură administrativă. După opinia mea, acţiunea de codificare implică o bogată activitate a legiuitorului de prelucrare complexă a întregului material normativ, de îndreptare a normelor desuete în materie, de completare a lacunelor legislative, de ordonare logică a materialului normativ, de utilizare a mijloacelor moderne de tehnică legislativă, într-un cuvânt, promovarea unei inovaţii legislative în domeniul codificat. În acest context, Hegel spunea: „codul sesizează principiile de drept pe calea gândirii în universalitatea lor, şi prin acestea, în determinaţia lor". Cu alte cuvinte, reglementând pentru o perioadă mare de timp, sistematizarea legislaţiei, prin cele două metode cunoscute în ştiinţa dreptului administrativ (încorporarea sau juxtapunerea şi codificarea), dezbaterea şi adoptarea lui implică profesionalism, predictibilitate, răspundere şi, nu în ultimul rând, artă juridică. Între aceste limite cognitive s-a desfăşurat întâlnirea noastră.
- Ce aşteptări aveţi în viitorul apropiat cu privire la acest proiect de act normativ?
- Sunt optimist că acest act normativ va fi adoptat, cuprinzând măcar o parte din propunerile şi observaţiile noastre. Este un pas mare pentru administraţia românească să aibă partitura întregii administraţii publice. Aşa cum am mai spus, adoptarea Codului administrativ constituie un moment istoric. Napoleon remarca faptul că guvernarea sa va rămâne probabil în istorie, nu prin victoriile militare, ci prin Codul civil. Prin analogie, şi guvernarea actuală, în congruenţă cu celelalte forţe politice, vor rămâne în istorie cu adoptarea primului Cod administrativ al României. De asemenea, simt că cei doi parlamentari mureşeni care fac parte din comisia juridică a Senatului şi Comisia de administraţie publică a Camerei Deputaţilor ar trebui să fie mai aproape de noi, mai ales în chestiuni ce privesc administraţia publică. Întotdeauna am spus şi repet de fiecare dată, atunci când am ocazia, că administraţia publică adevărată nu se face în săli de curs, în amfiteatre şi în alte spaţii solemne, ci în unităţile administrativ-teritoriale, acolo unde se nasc raporturile juridice de orice natură, se dezvoltă şi încetează, şi unde politicile publice sunt transformate în nevoi specifice cetăţeanului-alegător. Întotdeauna, amfitrionii evoluţiilor şi transfomărilor administrative nu sunt alţii decât secretarii unităţilor administrtativ-teritoriale, care, alături de primari, fortifică arhitectura legislaţiei specifice prin organizarea executării şi punerea efectivă în executare a actelor normative din dreptul pozitiv în materie.
