Într-o legendă veche se povesteşte despre un om ce avea o slugă neînţeleaptă. Într-una din zile, exasperat de stângăcia şi neîndemânarea cu care sluga îşi împlinea slujba, stăpânul s-a mâniat şi l-a concediat. Ca semn a faptului că lucrase fără înţelepciune, i-a dat o eşarfă şi i-a spus: „Să porţi totdeauna eşarfa la gât ca să-ţi aminteşti că eşti prost şi fără minte. Dar, dacă vei întâlni vreun om mai neînţelept decât tine, poţi să i-o dăruieşti!"
Sluga şi-a legat eşarfa în jurul gâtului şi a plecat prin lume. A trecut prin multe oraşe şi a văzut în piaţă oameni care lucrau fără minte, dar n-a fost sigur că aceştia sunt mai neînţelepţi decât el, aşa că a păstrat eşarfa.
Anii au trecut şi sluga n-a găsit pe nimeni căruia să-i dăruiască eşarfa. Într-o zi, însă, s-a gândit să-l viziteze pe fostul său stăpân. A mers la castel şi l-a găsit foarte bolnav. Stăpânul zăcea la pat, înconjurat de membrii familiei. În timpul conversaţiei pe care au avut-o împreună, stăpânul i-a spus că urmează să plece într-o călătorie foarte lungă, pe care nu ştie când o va începe şi din care nu se va mai întoarce.
Surprins de ceea ce-a auzit, sluga l-a întrebat: „Dacă-i o călătorie aşa de lungă, ai făcut toate pregătirile?" „Am avut de gând să mă pregătesc, i-a răspuns vechiul stăpân, dar n-am avut timp. Am fost ocupat toată viaţa cu problemele mele şi cu alte lucruri. De aceea n-am reuşit să mă pregătesc şi să fiu gata pentru această călătorie".
Auzindu-i răspunsul, sluga i-a zis: „Stăpâne, pleci într-o călătorie din care spui că nu te vei mai întoarce şi nu te-ai pregătit pentru aceasta? Este cel mai stupid lucru pe care l-am auzit! Meriţi să primeşti eşarfa pe care am purtat-o eu până acum, pentru că, în sfârşit, am găsit un om mai neînţelept decât mine!".
