DISCURSURI SEPARATISTE ANTIROMÂNEŞTI LA MONUMENTUL SECUILOR MARTIRI, 10 MARTIE 2018

Distribuie pe:

Ascultând discursurile rostite la scenă deschisă, la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu-Mureş, de ziua declarată a libertăţii secuilor, ne duc cu gândul la, mai nou, mult trâmbiţata supoziţie, pentru unii chiar certitudine, de „stat paralel". Şi în acest caz părerile sunt împărţite, dar cine se află în căutarea răspunsului, poate analiza politicile de la Budapesta, impuse nouă de lideri ai etnicilor maghiari din România. Tot în baza discursurilor, aflând că, iată, etnicii maghiari nu au drepturi, că se află la marginea prăpastiei, pe cale să piară în negura istoriei, ne punem întrebarea dacă ei nu cumva trăiesc într-o altă dimensiune şi o altă realitate. Este o posibilitate. Totuşi, care pot fi frustrările etnicilor maghiari şi ce vor ei, de fapt? Este limpede că vor un teritoriu în România care să le aparţină în exclusivitate, unde limba oficială să fie limba maghiară, unde să fie arborat drapelul secuiesc, conceput şi dăruit de Mihai Viteazul armatei secuilor ce i s-a alăturat, teritoriu unde orice element românesc să dispară, să se conducă cu un guvern şi un parlament propriu, să-şi gestioneze singuri resursele. Poate că vor şi ambasade… Dar în frecventele lor comemorări şi apariţii culturale, mereu este pomenit şi idolatrizat Kossuth Lajos, fiind eroul lor naţional, simbolul Revoluţiei de la 1848-1849, din Ungaria. În ceea ce ne priveşte, acest personaj a fost măcelarul românilor şi al saşilor, conform documentelor vremii, din simpla dorinţă a capilor revoluţiei ungare de a se rupe din imperiul austro-ungar şi de unire a Transilvaniei cu Ungaria. Acesta este visul lor de peste un secol. Visul lui Kossuth se împlinise ulterior, până la sfârşitul Primului Război Mondial. De atunci datează coşmarul naţiei maghiare fiindcă a pierdut teritorii faţă de care nu au nicio legitimitate de a şi le însuşi. Faptul, însă, nu justifică lipsa de respect faţă de Statul şi Poporul Român. Este bine ştiut că între partidele etnice maghiare din Transilvania au apărut controverse, tensiuni de care răspunzători sunt liderii grupărilor politice. De vreme ce, cu fiecare prilej, liderii invită maghiarii la unitate fiindcă formează o unică naţiune, se pune întrebarea, care ar putea fi generatorul tensiunilor între partidele lor. La o analiză sumară, este suficient să ne aruncăm privirile pe statutul şi pe programul lor politic. Adevărul planează aproape cu certitudine asupra teritoriului pe care vor să-l revendice, revenindu-le de drept, în opinia lor. O parte a maghiarilor doresc independenţa Transilvaniei, alţii unirea Transilvaniei cu Ungaria. Alţii se mulţumesc cu mai puţin şi ar vrea doar Ardealul de Nord, de pe vremea lui Horthy. Alţii vor teritoriul ce constituia Regiunea Mureş Autonomă Maghiară. Cei care sunt ceva mai modeşti, vor doar judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, ce ar fi să constituie ţinutul lor secuiesc. Sau, dacă nu judeţul Mureş, măcar Harghita şi Covasna, apoi, Dumnezeu cu mila pentru ce va urma. Dar iată că în anul acesta, liderii maghiari au bătut palma la Cluj-Napoca, în data de 8 ianuarie.

În după-amiaza zilei de 10 martie 2018, cele circa 2.000 de persoane prezente la adunare, aşteptau, parcă, să audă cu urechile lor marea veste pe care o aşteaptă de când s-au născut pe pământul Daciei. La fel de evident este şi că flacoanele de plastic cu licoarea lui Bachus circulau din mână-n mână, de la bărbaţi la femei, de la tineri la cei mai în vârstă, imprimându-le, la început înfăţişări înflăcărate, blazate mai apoi.

Primul care a urcat pe scenă a fost Izsák Balázs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc. Discursul său a fost mai scurt, dat fiind că în final a revenit pe scenă şi a dat citire petiţiei, care, ulterior, a fost înmânată reprezentantului Prefecturii Mureş. Să-i urmărim discursul:

IZSÁK BALÁZS: „Dragi prieteni! Secuilor! Suntem din nou aici pentru a ne respecta tradiţia, de a ne aminti de ziua libertăţii secuilor, într-un an în care aniversăm 100 de ani de luptă pentru autodeterminare a naţiunii secuieşti. Într-un an în care vrem să accentuăm faptul că statutul ţinutului secuiesc se află în Parlamentul României. În acelaşi timp, cu tristeţe şi stupoare trebuie să vă aduc la cunoştinţă ştirea că pe însărcinatul Consiliului Naţional Secuiesc pentru relaţii externe, la graniţa română nu l-au lăsat să intre în România, şi asta, fără a avea vreo bază legală. (huiduieli) Fără să-i fi (huiduieli) emis vreo hotărâre judecătorească. Am luat la cunoştinţă, şi chestiunea asta va avea urmări pe cale juridică. Deci, vă invit ca astăzi să ne amintim cu respect faţă de el, fiindcă stă alături de cauza autonomiei teritoriale a ţinutului secuiesc şi va lupta pentru drepturile secuilor. (aplauze) Să ne continuăm comemorarea cu demnitate."

TÖKE ERVIN - delegatul organizaţiei de tineret din Ardeal; vicepreşedinte PPMT, consilier local la Miercurea-Ciuc:

„Popor binecuvântat, binecuvântare poporului secuiesc! (aplauze; să dea Dumnezeu!) Vă salut din partea tineretului maghiar din Ardeal, a organizaţiei de tineret maghiar şi a tinerilor organizaţiei celor 64 de comitate (aplauze). Astăzi voi vă imaginaţi cum va fi ţinutul secuiesc şi dorinţa de a rămâne aici, acasă, fiind vorba de construirea viitorului nostru. Ne-am adunat şi astăzi mulţi la Târgu-Secuiesc (A fost o confuzie sau dezorientare a vorbitorului. Se afla în Târgu-Mureş), dar toţi ştim că nu suficienţi. Noi, cei care suntem aici, avem convingerea că nu avem voie să se stingă flacăra libertăţii poporului nostru. Dar sufletele noastre ştiu că această flacără este din an în an mai mică prin diminuarea interesului. De aceea, noi toţi şi fiecare în parte suntem responsabili. Ne judecă înaintaşii noştri care şi-au vărsat sângele (pentru libertate), dar încă nu s-a înfăptuit, pentru ca astăzi, acasă, să putem trăi în modalitate secuiască, ungurească. Ne-am adunat şi acum ca să cerem libertatea secuilor. Acea libertate pe care ne-au promis-o şi la care avem dreptul. Dar trebuie să privim în faţă adevărul că de-a lungul istoriei nimănui nu i se cuvine nimic gratuit. Fiecare primeşte ceea ce munceşte pentru a obţine, pentru care se luptă să obţină, ceea ce vrea cu adevărat. Este timpul să privim în faţă adevărul că statul român ne evită şi nu vrea ca noi să trăim ca unguri, secui şi să progresăm, ne obstrucţionează manifestările şi îi amendează pe organizatori. Ne interzic simbolurile naţionale şi folosirea lor. Ne fac imposibilă utilizarea limbii materne, ni-i alungă de la casele lor pe fraţii secui şi, faţă de noi, practică metode obscure, comuniste. (huiduieli) (Este o problemă) Internaţională, dar românul încă se cramponează în mod clar, ne alungă conaţionalii din Ardeal, de multe ori fără niciun motiv. Trebuie să privim în faţă adevărul că nu este suficient să ne plângem din cauza asta, ci trebuie să luăm atitudine împotriva lor, deoarece nimeni nu ne va apăra şi nimeni nu ne va ajuta, dacă noi nu ne ajutăm pe noi. Nu doar să cerem să ne folosim simbolurile noastre naţionale, ci să ne şi folosim de ele. Nu doar să ne revoltăm că ne urmăresc conaţionalii, ci să-i şi apărăm. Dar să nu permitem tăinuirea oamenilor corupţi. Nu doar să cerem dreptul folosirii limbii materne oficiale, dar să şi folosim limba maghiară. Să nu ne mirăm că, cu cât sunt mai mulţi dezinteresaţi de problema noastră naţională, aceştia sunt cei tineri. Atâta vreme cât lăsăm doleanţele noastre de libertate, atunci utilizarea ei va fi în continuare vorbe politice goale. Mai cu seamă, cei care ar trebui să ne reprezinte, ne fac promisiuni, iar pe noi ne asupresc şi vor să ne spânzure. (huiduieli) Trebuie să ne trezim din indiferenţa cenuşie în care ne-am afundat. Trebuie să ne scuturăm naţia din visul acesta apăsător care ne consumă de un sfert de veac. Trebuie să ne scuturăm poporul de acest vis apăsător care ne consumă şi trebuie să începem să acţionăm astfel încât copiilor şi nepoţilor noştri să nu le lăsăm doar păduri defrişate şi drumuri reparate. Nu e voie să le mai permitem oportuniştilor să ne croiască destinul, iar adevărul este că la blidul cu carne doar de rămăşiţe avem parte. Ca şi comunitate trebuie să facem totul ca cei mulţi corupţi din Bucureşti, nu cumva să se extindă mai mult în ţinutul secuiesc. Să nu uităm niciodată că nu autonomia ne este scopul, ci este doar o parte a efortului pe care-l depunem pentru supravieţuirea şi dezvoltarea naţiei noastre. Până când nu avem autonomia în mâinile noastre, trebuie să trăim în orice formă apropiată acesteia. Pentru acest efort n-am primit niciodată din partea Ungariei atâta sprijin ca acum. (aplauze) Să nu admitem ca acest ajutor să-l risipească pe nimicuri. Să nu uităm niciodată că suntem parte a naţiunii maghiare şi să nu uităm de obligaţiile noastre faţă de maghiarime. În acelaşi timp, să nu mai permitem ca vânzătorii de suflete să ne rupă naţiunea în bazinul carpatic. (aplauze) Timpul trece încet şi chiar dacă înaintăm cu paşi mărunţi, mai târziu va fi mai greu să ne trezim. Tocmai din acest motiv, nu doar să ne cerem drepturile noastre, chiar dacă ei ne urăsc pentru asta, trebuie să acţionăm ca o singură naţiune, o singură voinţă, pentru ca odată, într-adevăr, să putem sărbători din plin ziua libertăţii secuilor. Mulţumesc pentru atenţie."

SZILÁGI ZSOLT, preşedintele PPMT:

„Dragi prieteni! Mulţumesc pentru invitaţia din partea preşedintelui Consiliului Naţional Secuiesc şi îl felicit pe Izsák Balázs, László György, Gáspár Sándor şi pe colegii lor fiindcă sunt fermi şi nu pot fi derutaţi. Trăim într-o ţară unde şi asta este o laudă veritabilă (calitate). Dar să credeţi, lupta lor doar atunci poate deveni o reuşită dacă noi le stăm alături. Indiferent că venim de la Oradea, Satu Mare, Odorhei sau Gheorgheni, problema, autonomiei secuieşti este o problemă maghiară unitară. Dacă secuii sunt puternici, maghiarii sunt puternici. Dacă maghiarii sunt puternici, Ardealul este puternic. (aplauze) La data de 8 ianuarie, într-un mod exemplar, după declaraţia de la Cluj, toate cele trei partide au semnat o declaraţie, inclusiv PPMT. Acest fapt este important fiindcă după 25 de ani, după atâtea neînţelegeri, paşi făcuţi în lateral şi înapoi, partidele din Ardeal ne-am exprimat deschis şi scopul comun al politicienilor este autonomia, autonomia ţinutului secuiesc şi autonomia culturală…

Trăim într-o ţară în care tensiunile ar trebui să fie rezolvate de Guvern, dar din contră, tocmai el le generează. Să exemplificăm doar prin faptul că prim-ministrul i-a ameninţat cu spânzurarea pe cei care expun drapelul secuiesc. (huiduieli) Noi nu ne putem cufunda la nivelul la care ura şi cultura românească şi românii se pronunţă. Noi vrem să trăim în pace şi iubire cu românii, pentru asta ne trebuie autonomia ţinutului secuiesc. De 100 de ani, Bucureştiul a demonstrat că nu vrea sau nu poate să rezolve în mod european problema ţinutului secuiesc şi să dezvolte Ardealul. Parlamentul secuiesc şi guvernul secuiesc vor fi mult mai buni gospodari ai contribuabililor secui decât Bucureştiul cum a fost vreme de 100 de ani, asta o spunem limpede (aplauze, huiduieli, autonomie!). Târgumureşenii cunosc problema şcolii catolice şi a U.M.F. De la bisericile noastre au luat imobile fără să le retrocedeze în totalitate. Principalul este că noi ne simţim cetăţeni de rangul doi în ţara asta şi important este că nu vor să ne asculte, iar noi trebuie să ne întărim. Nu este permis să cedăm. Bruxelles, Washington, Berlin şi Moscova atunci îşi vor îndrepta atenţia înspre noi dacă dovedim unitate, nu ne părăsim liderii şi nu abandonăm speranţa noastră de libertate. Asta vrem, deci, din partea Guvernului român, să nu evite dialogul (cu noi). Guvernul român este cel care generează tensiunea în ţinutul secuiesc prin faptul că nu vrea să discute problema autonomiei. Lăudabil este că avem deputaţi maghiari care au depus proiectul pe care C.N.S. l-a depus în 2004. (aplauze) Să sperăm că maghiarii din Parlament vor sprijini această iniţiativă şi, în sfârşit, după 100 de ani, după constituirea României, tonul nu-l va da odiosul prim-ministru demisionat, ci acei români care recunosc că promisiunea este un cuvânt frumos. Este paradoxală situaţia, că, pretenţia autonomiei secuilor determină cea mai puternică declaraţie de loialitate, prin ceea ce putem face pentru România, fiindcă autonomia ţinutului secuiesc în România se va înfăptui. Să nu uităm că primii noştri vecini vor fi românii. De ce accentuez acest lucru? Pentru că şi ei ştiu că autonomia ţinutului secuiesc va fi mai de succes decât administraţia de 100 de ani de la Bucureşti şi se tem de faptul că vom dovedi ceea ce au dovedit catalanii, bascii şi tirolezii de sud, deja destul de demult, că stabilitatea autonomiei aduce pace, fericire, linişte. Autonomie ţinutului secuiesc! Libertate poporului secuiesc!".

 

Foto: stânga SZILÁGI ZSOLT, dreapta sus IZSÁK BALÁZS, dreapta jos TÖKE ERVIN

 

Lasă un comentariu