Preţul gazului metan în perioada anului trecut şi până acum a crescut cu circa 20%. Frigul din iarna prelungită a golit buzunarele consumatorilor cu multe sute de lei trecute în facturi. Principalii distribuitori de gaze naturale au făcut presiuni, încă de la începutul lui 2017 asupra ANRE (Autoritatea Naţională care Reglementează preţul Energiei), să majoreze preţul şi au reuşit.
Realitatea e că gazul nu ar mai trebui să se scumpească dacă guvernul ar spune NU. Însă, cum acesta a avut preocupări cu ordonanţele de urgenţă, cu graţierea corupţilor, nu l-a interest preţul gazului, al produselor, mai ales al alimentelor şi serviciilor care cresc de la o lună la alta (propunere legislativă făcută de senatorul Nicolae Şerban). De fapt, senatorul Nicolae Şerban nu este de acord ca puşcăriaşii (corupţii) să doarmă trei într-un pat, în camere insalubre. Pentru el nu contează că bolnavii din spitale sunt trataţi în condiţii mai rele decât puşcăriaşii, iar copiii bolnavi de cancer mor pentru că nu există medicamente. Pe fostul ministru al Sănătăţii nu-l interesau aceste probleme. Când a fost întrebat de ce nu se rezolvă, răspunsul lui a fost „pe mine m-a întrebat?".
În concluzie, statul român, prin autorităţile lui, poate evita scumpirea continuă a gazelor pentru populaţie, sau în cel mai rău caz, să aplice o majorare cât mai mică. Stă în puterea Guvernului să elimine suprataxa de 60% la gaze, pentru Romgaz şi Petrom, chiar în condiţiile scăderii încasărilor la buget. Taxa de 60% a fost incorect menţinută şi încă este menţinută, pentru a nu pierde încasările estimate la 800 de milioane de lei. Dacă taxa va fi anulată, cum ar fi normal şi legal, gazul pentru români nu ar trebui să se scumpească, chiar dacă furnizorii reclamă costuri suplimentare generate cu importurile din iarnă, sigur creşterea profitului este mai tentantă.
„Preţul gazului şi al energiei electrice consumate de gospodăriile din România s-a majorat în continuu de la începutul lui 2017 până în prezent. Cu aproape 14% creştere la electricitate şi cu circa 20% la gaze, România ocupă primul loc în Europa în ceea ce priveşte scumpirea utilităţilor energetice.
De la începutul acestei luni, consumatorii casnici alimentaţi de Engie România, principalul furnizor de gaze pe piaţa reglementată, vor achita facturi mai mari, după ce Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a majorat preţurile cu 10%. Acesta este cea de-a doua majorare aplicată de la începutul acestui an.
La 1 octombrie, ANRE, condusă la acea vreme de Niculae Havrileţ, trebuia să efectueze o majorare a preţului la gaze de 5% pentru consumatorii casnici. S-a amânat însă, declarativ, până la 1 noiembrie, apoi nu s-a mai făcut deloc. Mandatul lui Havrileţ a expirat la 31 octombrie, în locul lui venind deputatul PSD, Dumitru Chiriţă, care nu a efectuat majorarea de preţ cerută insistent de furnizori, care menţionau şi ajustări de 20%.
Dar s-a scumpit, surprinzător, prin decizie ANRE, mult mai devreme, în plină iarnă - ianuarie, cu 8% în medie. Acum, printr-o altă decizie, de la 1 aprilie, a fost operată o nouă majorare, de 10%. A doua scumpire este doar pentru jumătate de ţară, mai precis pentru clienţii ENGIE, care, astfel, contabilizează aproape 20% în plus pe factură, în doar trei luni.
Cum e format preţul
Aproximativ jumătate din preţul plătit de consumatorii casnici este reprezentat de tariful gazului natural, cealaltă jumătate reprezentând tarife de distribuţie, transport, înmagazinare - toate reglementate - şi taxe. Preţul final este şi el reglementat. De la 1 aprilie anul trecut a fost liberalizat doar preţul gazului.
Imediat după acest moment, preţul gazului pentru consumatorii casnici s-a aliniat celui de piaţă liberă, urcând de la 60 de lei/MWh, la 72 de lei pe MWh. În iarna care tocmai a trecut, a urcat şi mai mult, până la peste 90 de lei. Pe această creştere cu până la 40% a costurilor de achiziţie a gazului se bazau furnizorii când cereau scumpirea gazului, anume că, marfa li s-a scumpit foarte mult, dar ANRE nu le recunoaşte costul suplimentar în factura gospodăriilor.
Într-un final, iată, a fost recunoscut, mai mult pentru ENGIE, care facturează casnicii cu 20% mai mult decât în 31 decembrie 2017. Este adevărat că, de câţiva ani, preţul perceput de E.ON, în nord, era cu până la 15% mai mare decât cel al ENGIE, în sud. Diferenţa era justificată pe costurile de distribuţie mai mari ale E.ON, pentru că este mai greu să aduci gazul la consumator în zonele deluroase sau muntoase, aşa cum sunt Moldova şi Transilvania. România are circa 3 milioane de consumatori casnici de gaze, arondaţi, în proporţie de 95%, la ENGIE şi E.ON. Preţul final al gazului rămâne reglementat până în 2022.
Trebuie menţionat, însă, faptul că, deşi românii au avut parte de mai multe scumpiri la utilităţi, potrivit datelor pe 2017, publicate de Comisia Europeană, energia electrică livrată consumatorilor este încă cea mai ieftină din toate ţările UE. În schimb, la gazele naturale polonezii, ungurii, bulgarii şi austriecii plătesc mai puţin decât românii."
Sursa: revista Capital
