ABUZUL DE ANTIBIOTICE DEZVOLTĂ SUPERVIRUSURI

Cercetătorii americani de la Institutul „Johns Hopkins" din cadrul Universităţii Princeton, citaţi de descopera.ro, susţin că oamenii sunt tot mai dependenţi de antibiotice, deşi acestea tratează doar infecţiile bacteriene şi sunt inutile în cazul virusurilor, care cauzează gripa sau infecţiile respiratorii.

„Din anul 2000 până în anul 2015, la nivel global, au fost vândute cu 65% mai multe antibiotice, analiza fiind făcută în peste 76 de ţări, pe o gamă de peste 100 de tipuri de antibiotice. Pentru a determina dacă indivizii iau mai multe antibiotice, am convertit datele în doze individualizate zilnice şi le-am împărţit la 1.000 de oameni per ţară.

Antibioticele salvează vieţi prin tratarea infecţiilor bacteriene, însă mulţi oficiali din sistemul public de sănătate sunt îngrijoraţi că medicii fac abuz în prescripţii. Aceste medicamente tratează doar infecţiile bacteriene şi sunt inutile în cazul virusurilor, care cauzează gripa sau infecţiile respiratorii.

Furnizorii de servicii de sănătate le prescriu adesea antibiotice pacienţilor când suspectează o infecţie bacteriană. Cu toate acestea, confirmarea tipului de infecţie printr-o cultură este o procedură care durează, iar de cele mai multe ori pacienţii şi medicii nu vor să aştepte. Ca rezultat, medicii prescriu de multe ori antibiotice cu rol preventiv.

Numai că, studiile în microbiologie au demonstrat că aceste medicamente dau naştere unor bacterii rezistente la antibiotice, cunoscute drept supervirusuri, care sunt, de fapt, bacterii care au evoluat trecând prin diferite tipuri de antibiotice.

Când un supervirus produce o infecţie, este necesară o doză mai mare de antibiotice, care vine de obicei cu multe efecte nedorite şi care nu funcţionează întotdeauna", afirmă specialiştii americani.

Printre efectele negative ale abuzului de antibiotice, ei amintesc afecţiuni ale stomacului (dezechilibre digestive, stările de greaţă şi ameţeală), candidoze (în special, în cazul femeilor), afecţiuni respiratorii - în urma folosirii constante a antibioticelor, adulţii se pot confrunta cu probleme respiratorii (pereţii plămânilor sunt afectaţi), iar la copii creşte riscul apariţiei astmului, alergiilor şi sinuzitelor cronice, scăderea imunităţii, deoarece flora intestinală nu mai poate sintetiza imunoglobulinele, cu rol esenţial în combaterea agenţilor patogeni, afecţiuni ale rinichilor, prin instalarea insuficienţei renale şi formarea pietrelor la rinichi, alergii, cauzate de coloranţii chimici şi aditivii conţinuţi în antibiotice. 

Lasă un comentariu