Fecioara Maria, personalitatea şi... mâinile

Distribuie pe:

„Iisus Hristos, Domnul nostru, se naşte din Fecioară ca să sfinţească din nou alcătuirea omenească femeiască şi să o unească principiului masculin, ca bărbatul cu femeia să devină androgini (principiul feminin şi masculin se află unit într-o singură persoană) cum a fost Iisus. Prin căderea de la curăţia originară, Fecioara, Înţelepciunea, i-a părăsit pe oameni şi s-a retras la cer. Dar, odată cu venirea lui Iisus Hristos, în firea omenească s-a coborât iarăşi Fecioara - veşnica înţelepciune - redându-i-se noul chip de viaţă în neamul duhovnicesc al lui Iisus, neamul cel creştinesc".

Bichner Hristern, teolog şi înţelept german

***

„Religia e expresia întregii personalităţi a omului".

Dumitru D. Roşca (1895-1980), filosof român, membru titular al Academiei Române. Dintre operele sale amintim: „Istoria filosofiei", Prelegeri de estetică", Ştiinţa logicii", „Studii filosofice", „Însemnări despre Hegel", „Oameni şi climate", „Studii şi eseuri filosofice", „Prelegeri de filosofie a istoriei", „Influenţa lui Hegel asupra lui Taine".

***

„În creaţiune eu parcă pipăiesc cu mâinile mele pe Dumnezeu, în care cred şi-L mărturisesc".

Johannes Kepler (1571-1630), astronom german, fondatorul astronomiei moderne, matematician, naturalist, care a confirmat legile mişcării planetelor (Legile lui Kepler). În matematică este considerat precursor al calculului integral. A studiat în anul 1591 teologia la Universitatea din Tubingen. A dorit foarte mult să devină preot protestant, dar în cele din urmă, având o mare înclinaţie pentru matematică şi astronomie, acceptă funcţia de profesor pentru ştiinţele mai sus arătate, la Universitatea din Graz, Austria, în anul 1594. În anul 1600 îl găsim la Praga, astronom al curţii împăratului Rudolf al II-lea. Implicându-se în războiul de 30 de ani dintre catolici şi protestanţi se retrage pentru a scăpa de persecuţia catolică. Ultima sa operă apare în anul 1627 şi conţine tabelele mişcării planetelor - Tabulae Rudolfinae - ea va constitui baza oricărui calcul astronomic pentru următorii 200 de ani. În lucrările sale despre teoria forţelor de gravitaţie, Isac Newton s-a bazat în mare măsură pe obsevaţiile lui Kepler. În afara lucrărilor din domeniul astronomiei, a mai descris un procedeu de determinare a volumelor, pe baza căruia se va dezvolta calculul integral. De asemenea, a studiat simetria fulgilor de zăpadă. A lucrat şi în domeniul opticii, unde se poate aminti invenţia sa numită „Luneta lui Kepler". A murit la vârsta de 59 de ani în Germania şi în memoria lui, Universitatea din Linz poartă numele de „Johannes-Kepler-Universität".

***

P.S. „Pacea este un bun atât de mare, încât fii ai lui Dumnezeu se numesc făcătorii şi ziditorii ei" (Matei 5, 9).

„1001 CUGETĂRI" vol. XII

 

Lasă un comentariu