Ridurile, valoarea și bunul-simț

„FĂRĂ DUMNEZEU NU EXISTĂ SCOP, VALOARE SAU SENS".

Jean-Paul Sartre (1905-1980), filosof francez, reprezentant al existențialismului, scriitor, jurnalist și militant social. A influențat profund generația care i-a urmat, în special tineretul din perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, nu doar prin filosofia și opera sa literară, ci mai ales ca intelectual angajat. Diversele sale angajamente sociale sunt inseparabile de gândirea sa filosofică. A primit „PREMIUL NOBEL", pe care nu și l-a dorit: „Pentru opera sa, care prin spiritul de libertate și prin căutarea adevărului pe care le reprezintă, a exercitat o vastă influență asupra epocii noastre". Autor de citate: „Geniul nu este decât un împrumut: trebuie să-l meriți prin mari suferințe, prin încercări pe care să le înduri cu modestie și fermitate, până la urmă sfârșești prin a auzi voci și a scrie după dictare".

***

„FEREȘTE-MĂ DOAMNE, DE RIDURILE CUGETULUI! ȘI, MAI ALES, PĂZEȘTE-MĂ DOAMNE CA NU CUMVA SĂ NU-MI DAU SEAMA CĂ SUNT RIDURI".

Andre Gide (1869-1951), scriitor umanist, eseist francez, laureat al premiului NOBEL pentru literatură în anul 1947. Motivația Juriului Nobel: „pentru scrierile sale pline de înțelegere și semnificative din punct de vedere artistic, în care problemele și condiția omului au fost înfățișate cu o cutezătoare dragoste de adevăr și o subtilă intuiție psihologică". Mama sa, era de ascendență normandă, și chiar dacă fusese educată în religia protestantă, aparținea unei familii Romano- Catolice. O perioadă a vieții sale a dedicat-o scrisului, muzicii și călătoriilor. Spiritul de toleranță a caracterizat întreaga sa operă. Înainte de moarte a fost recunoscut drept un umanist și un moralist în descendența vechii tradiții a moraliștilor francezi din secolul al XVII-lea.

***

„Dura lex, sed lex" „SALVAREA POPORULUI SĂ FIE LEGEA SUPREMĂ; CEEA CE NU INTERZICE LEGEA, INTERZICE PUDOAREA, BUNUL SIMȚ".

Seneca Lucius Annaeus (4 î.Hr.- 65 d.Hr.), om de stat, filosof stoic roman, scriitor, preceptor al împăratului Nero. A ocupat diferite funcții în administrația imperiului. A fost fiul lui Seneca cel Bătrân (55 î.Hr. - 41 d. Hr.). Seneca a avut o valoroasă activitate de intelectual creator, atât în Spania cât și în Roma. Istoric și critic al artei oratorice, Seneca tatăl a fost un apărător al tradiției clasice. Principalele sale scrieri etice sunt Scrisori morale, sub forma unor epistole. Sinuciderea către care a fost împins a oferit un model celebru de stoicism în acțiune.

***

P.S. „Dumnezeiasca Scriptură și Sfinții Părinți numesc dreapta socoteală SOARE" (Efeseni 4, 26).

„1001 CUGETĂRI" vol. XII

Lasă un comentariu