Mănăstirea Cernica

Distribuie pe:

Spicuiesc câteva date auzite de la gazde și/sau găsite pe Internet, și concentrate rezumativ de subsemnatul, despre istoricul ei. Așadar, Mănăstirea Cernica este atestată documentar din 1608, fiind ctitorie a marelui vornic Cernica Știrbei și a soției sale, doamna Chiajna. În 1781, odată cu venirea starețului, Sfântul Cuvios Gheorghe, unul dintre ucenicii Sfântului Paisie de la Neamț, a avut loc un reviriment, cu refaceri de locașuri, având loc și o înflorire duhovnicească și culturală, tributare până atunci războaielor și ciumei.

Biserica Sfântul Ierarh Nicolae, aflată pe insula din spatele cimitirului, este construită după cutremurul din 1802, de către starețul Timotei, fiind sfințită în 1815. Stricăciunile apărute după cutremurul din 1940 au fost remediate de patriarhul Justinian, în urma lucrărilor dintre anii 1965-1967. Pictura actuală aparține zugravului Fotache, iar icoanele împărătești și portretele stareților Timotei și Gheorghe sunt opera lui Nicolae Polcovnicu.

Biserica Sfântul Lazăr, din cimitirul mănăstirii, a fost zidită tot în vremea Cuviosului Gheorghe, ea fiind sfințită în anul 1804. Fiind de mici dimensiuni, bisericuța impresionează mai ales prin arhitectura și decorația exterioară.

Biserica închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, aflată pe prima insulă a complexului monahal, a fost zidita de Sfântul Ierarh Calinic și de episcopul Ioanichie Stratonichios, între anii 1831-1832. Până la această dată, obștea monahală viețuia în jurul Bisericii Sfântul Nicolae, în ostrovul din spate; după construirea noii biserici, Sfântul Calinic muta obștea monahală in jurul acesteia.

După ce a fost părăsită vremelnic, din pricina unei epidemii de ciumă, Mănăstirea Cernica a fost restaurată, în anul 1842, de către Sfântul Calinic (1787-1868), care a fost stareț al mănăstirii vreme de 31 de ani (1818-1850). Afectată de cutremurul din anul 1838, biserica cea nouă a fost refăcută de Sfântul Calinic, sfințirea acesteia având loc în ziua de 6 august 1842. Moaștele sale odihnesc și astăzi în biserica cea mare a mănăstirii. Mai târziu, în anul 1939, biserica este restaurată de patriarhul Nicodim.

Pe latura de sud a chiliilor se afla Paraclisul „Adormirea Maicii Domnului", zidit în anul 1790, de către Dan Brașoveanu. Acesta a fost restaurat, la vreme, de arhimandriții Nicodim și Pimen. Un al doilea Paraclis, „Sf. Ioan", a fost ridicat în 1842. De-a lungul timpului s-au ridicat trei biserici și trei paraclise. Cel de- al treilea paraclis este „Intrarea în biserică".

În anul 1778, pictorul Nicolae Polcovnicu a înființat, în incinta Mănăstirii Cernica, o mare școală de pictură bisericească. Aici au studiat și au pictat zugravi precum Nicolae Teodorescu (profesorul lui Gheorghe Tătărescu), David Adam și Gheorghe Fruginschie. În incinta mănăstirii a mai funcționat și o școală de copiiști, de la care au rămas numeroase manuscrise, descoperite de Nicolae Iorga și depuse în arhivele de la Academia Română. Biblioteca mănăstirii păstrează peste 14.000 de volume, cinci mii de cărți de patrimoniu și o arhivă cu multe manuscrise unice.

De-a lungul timpului, în Mănăstirea Cernica au trăit nenumărați bărbați aleși, de la simpli călugări, la episcopi și mitropoliți. Tot aici au fost găzduiți episcopi și mitropoliți exilați din Basarabia și Bucovina, odată cu alipirea acestor teritorii la Rusia sovietică.

Eminescu, Caragiale, Maiorescu și Slavici veneau aici la Cernica. Ei aveau chiar o bancă a lor în acest ostrov al sfintei liniștiri. Chiar și astăzi, în același loc, se găsește o bancă (aceeași banca pe care au stat!?), familia Gherghicenilor îngrijindu-se, din generație în generație, să le păstreze memoria în acest fel.

Tot aici a intrat călugăr, la 19 ani, (fiind călugărul Iosif), apoi diacon, scriitorul Tudor Arghezi. I-am vizitat chilia unde a stat doi ani, auzind din gura părintelui Ignatie și întâmplări despre cel care, ulterior, avea să devină un titan al literaturii române, cunoscut și ca „poetul de la Mărțișor".

Actualmente, în mănăstire viețuiesc întru iubire de Dumnezeu un număr de 35 de călugări.

Multe date și informații ne-au fost dezvăluite și de părintele Elefterie, custodele Muzeului de la Cernica, la vizitarea acestuia, muzeu care păstrează printre multe altele: un număr considerabil de icoane vechi, portretul starețului Visarion al Cernicăi realizat de Nicolae Grigorescu și opera lui Theodor Pallady: Iisus în Grădina Ghetsimani. Se mai află aici: un chivot din argint, ce datează din 1793 și ilustrează Biserica Sfântul Nicolae de dinainte de restaurare, obiecte de cult îmbrăcate în argint și dăruite de principesa Dolgorukova din Moscova, două Evanghelii împodobite cu argint aurit și un număr impresionant de hrisoave.

 

Lasă un comentariu