Pacea, lumea și... substanța infinită

„Sub numele lui Dumnezeu înțeleg o substanță infinită, eternă, imuabilă, independentă, atotcunoscătoare, atotputernică și prin care, eu însumi, și toate celelalte lucruri care sunt, au fost create și produse".

Rene Descartes (1596-1650), matematician, filososf francez. Deși debil, de mic copil era interesat de fenomenele naturii. La 8 ani este încredințat unui așezământ al iezuiților, unde studiază latina, greaca, matematica, fizica, logica, morala și metafizica. La 14 ani a început să compună lucrări de matematică și filosofie. În anul 1612, pleacă la Paris unde se dedică matematicii. În anul 1616 a obținut licența în Drept la Universitatea din Poitiers. Călătorește în Olanda, Germania, Danemarca, Elveția, Italia. În Olanda locuiește 20 de ani, timp în care, publică cele mai importante lucrări ale sale: Discursul, Meditațiile, Principiile, Pasiunile. A fondat liniile mari ale științei noi sub forma matematicii universale, a reformat algebra, a fondat o nouă geometrie, numită „geometria analitică".

***

„Ce este lumea? Este un mister despre care știința nu a reușit - până acum - să spună nimic. De ce există lumea? Din ce este făcută ea? Noi continuăm să cercetăm aceste taine.

Tom Kibble (1932-), fizician și profesor emerit la Imperial College, Blackett Laboratory, comandor al Imperiului Britanic, a deținut poziții importante în Societatea de Fizică Europeană, președinte al Asociației Oamenilor de Știință Împotriva Armelor Nucleare, pionier în cercetările privind bosonul Higgs. Lucrările sale din anii 1960 au pus bazele studiilor și cercetărilor ulteriore ale acestei particule cunoscută ca „Particula lui Dumnezeu", cea mai importantă descoperire a acestui secol. Peter Higgs, care a primit premiul Nobel pentru fizică în anul 2013, spune că acesta ar fi trebuit să fie împărțit cu Tom Kibble, pentru că a descoperit această „Particulă a lui Dumnezeu".

***

„Știința păcii e mai presus de știința luptei, pentru că știința păcii poate cuprinde știința luptei. Războiul nefiind scop final, numai pacea poate fi, conform naturii, scop final."

Janos Bolyai (1802-1860), matematician maghiar din Transilvania, fiul matematicianului Farkas Bolyai. A scris lucrări fundamentale în geometria neuclidiană. Face studii de inginerie la Academia Militară din Viena. În anul 1821 pleacă în Ungaria ca profesor. Doi ani mai târziu a devenit inginer al armatei austriece, cu gradul de sublocotenent, iar ulterior căpitan. Deși nu au fost înțelese și apreciate de contemporani, contribuțiile lui Janoș Bolyai au pus geometria pe baze noi, deschizând largi perspective.

***

P.S. „Adevărat zic vouă: De nu vă veți întoarce și nu veți fi ca pruncii, nu veți intra în împărăția cerurilor" (Matei 18, 3).

„1001 CUGETĂRI" vol. XII

 

Lasă un comentariu