La data de 2 mai a.c., eurodeputatul FIDESZ - Ungaria, Tökés László a adus din nou atacuri dure la adresa României, exprimate în Parlamentul Europei. Se pare că, vorbitorul, din cauze necunoscute, a uitat că domnia-sa reprezintă Ungaria la nivelul Parlamentului Europei. În consecință, afirmațiile sale nu pot fi considerate decât amestec în treburile interne ale României. Este probabil că, din inerție, nu se poate lipsi de problemele minorităților naționale dintr-o țară. Fiindu-i dor, se pare, se poate ocupa cu suficientă competență de problemele minorităților naționale din Ungaria, în speță, de minoritatea românească. Are multe de rezolvat acolo. Dar să urmărim comunicatul de presă al europarlamentarului:
Protecție europeană pentru comunitatea maghiară din România!
În cadrul miniplenarei din 2 mai a Parlamentului European, deputatul transilvănean László Tõkés a avut o intervenție prin care a solicitat protecție europeană împotriva antimaghiarismul din România, ce se manifestă la nivel statal, național, precum și împotriva pericolului ce paște studiul medical în limba maghiară. În cuvântarea sa a arătat că în timp ce unele structuri și unii reprezentanți ai forului legislativ al Uniunii Europene critică vehement Ungaria pentru o imaginară politică antiminoritară - mai concret antisemită și rasistă - a guvernului, concomitent, în mod cinic și părtaș, își închid ochii la amplificarea și extinderea antimaghiarismului din România. Fiind vorba de două state membre ale UE, europarlamentarul și-a manifestat protestul față de discriminarea comunitătii maghiare din Ardeal, precum și față de această dublă măsură aplicată în cazul românilor și maghiarilor.
În continuare, dl. Tõkés a exemplificat politica românească antimaghiară cu recentul plan de comasare al Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș cu Universitatea Petru Maior, ce urmărește de fapt desființarea totală a tradiționalului învățământ medical desfășurat în limba maghiară. IMF Tg.-Mureș s-a înființat ca institut superior cu predare exclusivă în limba maghiară, a funcționat ca atare până în anul 1962, când s-a trecut treptat la transformarea ei într-o entitate preponderent românească și a restrângerii instrucției în limba maghiară. Metoda a fost experimentată încă din 1959, când sub îndrumarea directă a viitorului dictator comunist Nicolae Ceaușescu au fost comasate universitățile Bolyai și Babeș, desființându-se prin aceasta universitatea maghiară din Cluj.
Parlamentul European a fost informat încă din 2011 despre tertipurile conducerii UMF Tg.-Mureș, în frunte cu rectorul Leonard Azamfirei, prin care aceasta a reușit să saboteze legea învățământului superior din România, adică să ignore cu premeditare dispozițiile privind dezvoltarea învățământului multicultural prin întărirea liniei de studiu în limba maghiară.
Văzând demersurile naționaliste românești ce urmăresc atrofierea învățământului superior medical și farmaceutic încă desfășurat în limba maghiară, precum și constatând proliferarea antimaghiarismului la nivel național, deputatul László Tõkés a cerut ca organismele europene, în speță Parlamentul European să ocrotească instituțiile maghiare din România, învățământul medical din Transilvania, în general comunitatea maghiară din această țară.
Bruxelles, 3 mai 2018
Biroul de presă al eurodeputatului
László Tõkés
Problemele ridicate de Tökés sunt artificiale
Este de la sine înțeles că în fiecare stat, legislativul emite pachetele de legi în baza cărora funcționează societatea. Este firesc că statul este obligat să acorde prioritate interesului general al societății și a populației majoritare din țară. Nu pot fi mulțumiți toți cetățenii de textele legilor, dar toți au obligația de a se supune și a le respecta. În privința învățământului medical târgumureșean, este cunoscut faptul că etnicii maghiari, cel puțin un ultimii 18-19 ani, nu au făcut decât să-și manifeste nemulțumirile, indiferent de concesiile care le-au fost acordate. Nemulțumirile etnicilor maghiari în privința învățământului medical târgumureșean au o cu totul altă explicație decât cele vehiculate și surprinde faptul că reprezentanții învățământului în limbă maghiară din cadrul UMF n-au curajul suficient de a pune tranșant problema. De ce nu fac ei asta? Fiindcă este prea riscant pentru ei să înfrunte refuzuri și adoptă politica pașilor mărunți, să câștige încet, dar sigur privilegii, până la momentul în care ruptura să devină o simplă formalitate. Unificarea învățământului universitar târgumureșean le cam încurcă socotelile. Dar pentru a înțelege bine, să aflăm ce se petrece de fapt, să trecem în revistă istoricul edificiului UMF Târgu-Mureș și evoluția învățământului medical.
Scurt istoric al UMF Târgu-Mureș
Clădirea Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș a fost ridicată în anii 1906 și 1907, unde a funcționat gimnaziul cezaro-crăiesc, adică o școală militară, a cărei deschidere festivă a avut loc pe 5 octombrie 1909. În anul 1919, autoritățile române decid ca în clădire să funcționeze Liceul Militar. Acesta a funcționat până în anul 1940. După Diktatul de la Viena, oficialii de la Budapesta redau clădirii destinația inițială. Tot atunci, oficialii unguri readuc la Cluj o parte a Universității „Ferenc Jozsef" care după 1919 a funcționat la Seghedin. În anul 1945 a fost reînființată universitatea cu denumirea „Universitatea Bolyai". În același an, autoritățile române decid revenirea la Cluj a Universității Ferdinand I, cu denumirea „Universitatea Victor Babeș", universitate care în perioada ocupației maghiare a fost refugiată la Sibiu. Am avut la acea dată două universități, una cu predare exclusiv în limba maghiară, alta cu predare în limba română. Autoritățile au mutat facultatea de medicină cu predare în limba maghiară la Târgu-Mureș, în clădirea fostului Liceu Militar, facultate aparținând de Universitatea Bolyai din Cluj, unde a funcționat din anul 1945 până în 1948. Prin reforma învățământului din 1948 s-a înființat Institutul Medico-Farmaceutic din Târgu-Mureș, cu statut independent, astfel s-a desprins de Universitatea Bolyai. Învățământul la IMF Târgu-Mureș a rămas în continuare exclusiv în limba maghiară. În annul 1962, a fost înființată secția română la IMF Târgu-Mureș. Din promoția generației anului 1963, din 88 de absolvenți, 81 au fost etnici maghiari, 2 români și 5 de alte etnii. În anul 1985, din 240 absolvenți, 172 au fost români, 67 maghiari și o persoană de altă etnie. În anul 1991, Institutului de Medicină și Farmacie i se atribuie denumirea de Universitatea de Medicină și Farmacie. Primul rector de naționalitate română al UMF este numit abia în anul 1984. De atunci, rectorii numiți au fost români. Iată lista lor: Lajos Csõgör (1945-1949), György Feszt (1949-1952), Károly Székely (1952), Zoltán Ander (1952-1953), Tibor Andrásofszky (1953-1964), Lajos Csõgör (1964-1967), György Puskás (1967-1976), János László (1976-1984), Gheorghe Bancu (1984-1989), Ioan Pascu (1989-2000), Marius Anton Sabaum (2000-2004), Constantin Copotoiu (2004-2012), Leonard Azamfirei (2012-).
Ce vor în realitate etnicii maghiari?
Etnicii maghiari vor de fapt clădirea UMF în care să funcționeze învățământul superior medical, exclusiv în limba maghiară. Ce-i drept, au reușit să-și impună punctul de vedere în politica României în toate domeniile, urmărindu-și propriile interese. Politica românească postdecembristă a avut o singură prioritate: revendicările cerute și pretinse de etnicii maghiari. În pleiada schimbărilor legislative se înscrie și cea privind restituirile de imobile. La acest capitol s-au dat cele mai mari lovituri de tun, incluzând și restituirile de terenuri. Falsul și uzul de fals a devenit un sport național în țară, iar etnicii maghiari, pe diferite căi, și-au însușit proprietăți din partea statului la care nu au niciun drept legitim. Doar că această clădire a UMF a fost construită de Primăria Târgu-Mureș, la acea vreme primar fiind Bernády György, în consecință, nu pot revendica imobilul pe seama vreunei organizații sau persoane fizice. Dar, conform celor aflate din comunicatul de presă al biroului de presă a lui Tökés, se „urmărește, de fapt, desființarea totală a tradiționalului învățământ medical desfășurat în limba maghiară". Chiar dacă ar fi așa, este vorba despre Statul Român și nu despre Ungaria. Fiecare stat este cu politica sa și cu problemele sale, iar statul ungar n-a fost invitat să participe la guvernarea României nici măcar în calitate de consultant. Dar să vedem cât de „persecutați" sunt etnicii maghiari, și aici, să luăm spre exemplificare tot UMF Târgu-Mureș.
Câteva date statistice
Conform datelor recensământului din anul 2011, populația stabilă a României a fost de 20.121.641 de persoane, din care au răspuns chestionarelor 18.884.000 de persoane. Din această cifră, maghiarii sunt în număr de 1.227.600 de persoane, reprezentând 6,5 la sută din populația țării. Vorbitorii de limba română în familie reprezintă 90,9 la sută din total, iar cei care vorbesc limba maghiară în familie reprezintă 6,7 la sută. Să urmărim și alte câteva numere de pe site-ul Ministerului Învățământului privind școlarizarea pentru anul universitar următor, aprobat prin HG 131 din 2018. Este vorba de locuri bugetare în învățământul superior de stat. Pentru studii universitare, la nivel de licență sunt 63.201 locuri, la nivel de masterat 35.973, pentru doctorat 3.036 și rezidențiat 5.000. Să avem în vedere și faptul că cifrelor se adaugă locuri în universități nebugetare, cu plată, cât și universități private, cu plată. La Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, în anul de învățământ în curs, la medicină generală sunt 135 de locuri cu limbă de predare română și tot atâtea locuri pentru limba maghiară. Pentru asistent generalist au fost repartizate câte 15 locuri pentru secțiile română și maghiară, câte 35 de locuri pentru medicină dentară și câte 40 pentru farmacie. O repartizare în proporție egală de 50 la sută, în condițiile în care maghiarii reprezintă 6,5 la sută din populația țării. În funcție de generozitatea statului român, dacă acesta consideră că îi sunt utili absolvenții etnici maghiari, dar care nu cunosc limba română, sau prea puțin, poate acorda până la maxim 6,5 la sută din cifra de școlarizare. Altfel se poate ajunge la situația ridicolă în care numărul total al locurilor pentru învățământul superior în limba maghiară să depășească cifra absolută a totalului etnicilor maghiari din țară și vor fi obligați să-și importe studenți. Evident, tot pe cheltuiala statului român. Pe de altă parte, statul român are o mare responsabilitate fată de proprii săi cetățeni. În caz că prin politicile sale face ca un român să nu se mai simtă ca un român în țara sa, în schimb, prin diferitele favoruri acordate unei minorități naționale îi fac pe aceștia să se simtă chiar prea confortabil, românii se vor simți străini în propria lor țară. Iată o altă cauză a emigrației, nu neapărat doar argumentul economic.
Surse de documentare: Wikipedia, Ministerul Învățământului, CNS
Foto: Biroul de presă al europarlamentarului Tökés László
