Munca și... talentul

„Orice om are un talent unic și o manieră unică de a-l exprima. Există ceva ce putem face mai bine decât oricine altcineva din întreaga lume. Toate lucrurile au un scop. Totul în viață are o menire. Existența fiecăruia dintre noi este legată de un scop anume. Menirea noastră ca ființe umane este pur spirituală. Trupul este doar o manifestare fizică a spiritului. Ne aflăm pe acest pământ pentru a ne descoperi spiritual, pentru a ne idendifica identitatea lăuntrică. Fiecare dintre noi are datoria de a dărui puțin din el celorlalți. Nu putem fi împliniți cu ceea ce suntem decât în momentul în care ne manifestăm talentul, dăruindu-l astfel și celorlalți. Nu putem fi în armonie și fericiți cu ceea ce suntem decât în momentul în care putem dărui din ceea ce ne-a fost dăruit în mod special".

Deepak Chopra (1946- ) fizician, avocat Indo-American, autor, vorbitor public, figură proeminentă în mișcarea New-Age, adept al medicinii alternative prin care a devenit una din cele mai importante figuri. A studiat medicina în India înainte de a emigra în Statele Unite, în 1970, unde a terminat rezidențele în medicina internă și endocrinologie. În anul 1985, s-a implicat în Mișcarea transcendentală de meditație. Bunicul lui era sergent în armata indiană britanică, tatăl era cardiolog proeminent, șeful departamentului de cardiologie și medicină, iar fratele mai mic era profesor de medicină, în Israel. Chopra credea că o persoană poate atinge o „sănătate perfectă", o stare care este lipsită de boli, care nu simte niciodată durere. Vorbea de o vindecare cuantică, ceea ce i-a adus unele critici. El a scris 80 de cărți, dintre care 21 dintre cele mai bine vândute în New York și traduse în 43 de limbi.

***

„Muncește și ridică-te prin tine însuți dacă poți, strălucește și iradiază prin propria ta flacără. «Nu te lumina cu flacăra altuia», căci și mai pală va deveni figura ta la lumina torței care a ars! Raza care va cădea din diamantul ce l-ai avut în păstrare, nu te va arăta decât mai bine cât de stins și fumuriu ești".

Dimitrie Anghel (1872 - 1914), poet, prozator, dramaturg, traducător, profesor universitar, pedagog, publicist, poet, prozator, reprezentant al simbolismului român. A urmat școala primară la Iași, iar mai târziu a părăsit studiile pentru a se dedica scrisului. A călătorit în Italia, Franța, unde a studiat la Sorbona, Elveția și Spania. A fost funcționar în Dobrogea, referent la Casa Școalelor și Inspector al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice din anul 1911. A debutat cu poezii în revista „Contemporanul", colaborând apoi, cu poezie și publicistică în „Adevărul", „Adevărul literar", „Pagini literare", Lumea nouă" etc. A făcut parte din redacția și comitetul de direcție al revistei „Semănătorul". A editat revista „Cumpăna" împreună cu Mihail Sadoveanu, Șt. O. Iosif și Ilarie Chendi, între 1909-1910. A debutat editorial cu traduceri din Paul Verlaine, în 1933, apoi a avut multe scrieri în diverse publicații. El cultivă în operele sale mediul naturii artificiale, umanizate, al grădinilor și procedeul sinesteziilor. Este un contemplativ, un visător, care aduce în poezie tema călătoriilor, a evaziunii, motivul boemei și imagini ale peisajului marin. Simbolismul se îmbină în poezia lui cu notele romantice. M. Dragomirescu îl definea astfel: „Poet al florilor, al dragostei și al mării, el se remarcă prin sensibilitate delicată, fantezie sclipitoare, rafinament intelectual și muzicalitate".

P.S. „Cel ce are dragoste dumnezeiască în inima lui, se poate cunoaște și după faptul că ajută altora în nevoilor lor" (II Corinteni 8, 24).

„1001 CUGETĂRI" vol. XII

Lasă un comentariu