Potrivit unui studiu al Oficiului European de Statistică - Eurostat, efectuat în 15 din cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene, românii se află în topul dependenților de tehnologie, după greci, finlandezi și polonezi.
În opinia specialiștilor Eurostat, dependența de tehnologie ar fi cauzată de lipsa unui stil de viață sănătos, ceea ce îi face pe români să petreacă aproape trei ore din timpul liber conectați la telefon, la laptop sau la televizor.
Concret, timpul mediu petrecut în fața unui ecran, în afara serviciului, variază de la trei ore și 17 minute în Belgia, trei ore și 14 minute în Grecia, până la aproape două ore și jumătate în România și două ore și 18 minute în Italia.
În Grecia, 95,1% din populația intervievată a răspuns că este implicată în afara programului de serviciu în activități legate de ecrane, cum ar fi vizionarea emisiunilor TV sau a altor media, jocuri pe calculator sau alte activități desfășurate în fața ecranului. Ei sunt urmați de finlandezi (92,9%), polonezi (91,6%) și români (91,5%). Cel mai redus procent este în rândul francezilor (84,2%), italienilor (84,5%) și austriecilor (87%).
Specialiștii susțin că tehnologia modernă este necesară, obligatorie și utilă, pentru că aproape fiecare persoană o folosește zilnic la locul de muncă, însă trebuie să știm cum să o gestionăm.
„Trăim într-un secol în care tehnologia este o componentă esențială a vieții noastre, însă această tehnologie poate duce la dependență, tocmai pentru că este atractivă, foarte interactivă și poate fi utilizată oriunde am fi.
Românii sunt dependenți de tehnologie, inclusiv de televizor, pentru că nu au un program de viață sănătos, pentru că nu suntem educați de mici despre efectele nocive ale abuzului de tehnologie și nu preferăm activitățile în aer liber, plimbările sau liniștea în natură. Când venim de la școală sau de la job, primul lucru pe care îl facem este să deschidem calculatorul.
Din păcate, alte studii confirmă că 70% din dependenții de internet suferă și de alte dependențe precum alcool, fumat sau sex. Pe termen lung, ne izolăm și mai mult. Cu cât folosim mai mult tehnologia, cu atât suntem mai singuri, chiar dacă trăim în familie.
Copiii sunt extrem de vulnerabili în fața tehnologiei, motiv pentru care nu se recomandă utilizarea acesteia de către părinți atunci când micuții sunt la vârste fragede. În aparență, copiii își pot dezvolta competențe digitale, dar această calitate este în defavoarea dezvoltării abilităților de interacțiune socială", a declarat, pentru adevarul.ro, psihologul Mihai Copăceanu.
La rândul său, sociologul Alfred Bulai afirmă că tehnologia nu aduce întotdeauna beneficii: „Toate tehnologiile, în faza de implementare, au efecte negative până la formarea unor sisteme valorice. Tehnologiile sunt bune, dar au și fațete negative. De exemplu, acum externalizăm memoria, adică nu o mai folosim pentru că ține minte un aparat. Acum 100 de ani, un profesor trebuia să țină mintă sute de citate. Acum, există retroproiector sau calculatoare. Nu mai este nevoie nici să socotești. Vânzătoarea de la magazin trebuie doar să cunoască banii, restul face casa de marcat. Sunt niște competențe pe care le pierdem.
Tehnologia ne pune în fața unui volum uriaș de informații pe care nu îl putem procesa. Copiii de astăzi s-au născut cu ecranele în față. Au abilitatea să scrie la calculator, dar foarte greu de mână. Nu tehnologia este o problemă, ci cum o utilizăm. Internetul este o facilitate foarte mare, dar efectul negativ este că informația își pierde valoarea, pentru că nu mai muncim pentru ea, iar pe altă parte accesul uriaș la informații este mult mai mare decât îl putem prelucra.
Internetul este ca un bufet suedez, în care consumi din toate de-a valma, nu te sfătuiește nimeni. Este motivul pentru care oamenii ajung să consume multă informație, dar prea puțină profunzime. Adică, oamenii nu mai au timp să stea să gândească. Studenții mei, după 20 de minute, nu mai rezistă, nu mai pot fi atenți. La fel și în presă, nimeni nu mai citește articolele lungi, eventual titlul și câteva rânduri... Din cauza tehnologiei, produsele de comunicare sunt tot mai scurte".
Studiul Eurostat a acoperit grupa de vârstă de la 20 la 74 de ani.
