Depozitele din bănci, uneori, în loc de câștig ne aduc pierderi!

E greu de înțeles politica băncilor pentru românii care își păstrează banii în depozite, mai ales în lei. Dar nu au de ales, trebuie să accepte, dacă le este teamă de hoți, să-și țină banii economisiți cu multe sacrificii, la saltea (cei care au adunat multe milioane de euro, prin pungășii făcute cu statul, îi păstrează în băncile din alte țări, în conturi secrete).

Însă, asta-i realitatea oferită de bănci și de politica monetară promovată de Banca Națională a României, prin președintele ei, Mugur Isărescu. După ce plătești impozitul pe câștigul din dobânzi (de 10%) și comisioanele de retragere de numerar sau de administrare, unice în Europa, un deponent ajunge să constate, la scadență, că a ieșit în pierdere, dacă ia în calcul și rata inflației. Mai exact spus, dacă ai depus economiile în depozit la o bancă sau la mai multe, cu siguranță vei ieși în pierdere, deoarece, toate băncile din România, mai ales cele mari, nu mai acordă dobânzi la depozite în lei, care să asigure clienților, la scadență, un câștig real. Conform revistei „Capital", cele mai bune dobânzi, la trei luni, pentru un depozit de 10.000 de lei sunt: la Banca TBI 2%, câștig nominal 45 de lei; la Banca Credit Agricole 1,7% - 38 de lei; la Banca Intensa Sanpaolo 1,25% - 28 lei; la Banca OTP 1,6% - 36 lei; la Banca Pireus 1,3% - 29 lei; la Banca Patria 1,2% - 27 lei; la Banca Transilvania 0,75% - 16 lei; la Banca Alfa 1,1% - 24 lei; la Banca Unicredit 0,65% - 14 lei.

„Pe de altă parte, câștigurile infime (dacă există) sunt erodate de inflație și de comisioanele de retragere, de exemplu 0,5 % din suma extrasă de la ghișeu, însă majoritatea băncilor au limită maximă, care dezavantajează sumele mici. Ca urmare, nu în puține cazuri, deponentul, la retragerea sumelor din bănci primește mai puțini bani decât a depus. La BCR această sumă este de 8 lei pe retragere (0,5%, dar nu mai puțin de 8 lei), la BRD este tot 0,5%, minim 5 lei pe retragere, iar la Raiffeisen același procent, dar nu mai puțin de 3 euro (echivalent). La Banca Transilvania comisionul este de 0,4%, dar nu mai puțin de 3,5 lei, însă în ING Bank retragerea de la ghișeu se comisionează cu 0,8%, minim 15 lei".

Băncile motivează scăderea dobânzilor acordate la depozite în lei cu faptul că sunt nevoite să le reducă pentru creditele oferite clienților, persoane fizice și juridice (ceea ce nu este adevărat), solicitanți de împrumuturi, din care să-și susțină afacerile sau să investească în construirea de case, spații de producție sau comerciale, să-și cumpere autoturisme sau bunuri de folosință îndelungată și, nu în ultimul rând, bani pentru nevoi curente.

Deci, majoritatea băncilor acordă dobânzi la depozitele populației sub 2%, și chiar mult mai mici decât cel al dobânzii-cheie a BNR, mai exact de 2,50% pe an, care este sub nivelul plasării lichidităților între ele. Iată de ce președintele BNR, domnul Mugur Isărescu transmite băncilor un avertisment clar: „Eu cred că multe bănci au și depășit măsura (este vorba de reducerea dobânzilor la depozite).

Dacă adunăm impozitul de 10% plătit pentru banii obținuți din dobânzi și comisioanele de administrare și retragere a sumelor, și mai adăugăm inflația la zi, aflăm cu stupoare că nu am obținut niciun câștig. Astfel că, după banii păstrați în depozite la bănci, în loc de a câștiga ceva, ne trezim, uneori, că suntem datori față de aceleași bănci care ne folosesc economiile, pentru a obține sume importante, în urma investirii lor cu dobânzi mai mari decât cele care ni le oferă pentru leii și valuta ținute în bancă. Că lucrurile stau așa, rezultă și din declarațiile unor bancheri care susțin că nu au nevoie de banii populației (de depozitele clienților dornici să economisească), că au suficiente lichidități să susțină creditarea economiei și a persoanelor fizice prin credite negarantate, cât și garantate. Însă, realitatea este cu totul alta. După majorarea dobânzii-cheie de către BNR, la 2,50%, doar câteva bănci mai acordă o dobândă pe termen lung (6 luni sau un an) de sub 2%, cele mai multe au redus-o la 1% și chiar mai mică, în ciuda faptului că la ora actuală creditarea în lei, dobânzile la împrumuturile în moneda națională sunt mai mari decât a celor în euro sau dolari.

În concluzie, băncile nu sunt dispuse să dea credite, de unde și motivul pentru care nu au nevoie de lichidități, de banii atrași de la populație și de scăderea dobânzilor la credite. Ca urmare a acestei politici practicate de bănci, cei care își păstrează banii în depozite nu se aleg, în multe cazuri, cu nimic, dacă țin leii în bancă. De câștigat au numai băncile care se folosesc de banii depunătorilor. Asta da strategie de afaceri, pentru bănci.

Lasă un comentariu