Prof. univ. dr. Miron Alexandru Bogdan, inițiatorul Programului Național de Hipertensiune Arterială Pulmonară (HTAP) din România, citat de descopera.ro, susține că populația tânără, activă, cu vârsta cuprinsă între 20 și 45 de ani, este cea în rândul căreia se întâlnește cel mai frecvent HTAP.
„În România, există un Registru Național de HTAP, afecțiunea fiind rară și frecvent însoțită de boli și complicații cardiace. Incidența acestei afecțiuni este estimată la aproximativ 15 cazuri la 1 milion de locuitori.
Există aproximativ 500 de pacienți înregistrați în programul național, deci există un număr semnificativ de bolnavi nediagnosticați. În absența tratamentului specific (cu vasodilatatoare moderne), speranța de viață este, în medie, de 2,8 ani.
Bolnavii cu evoluție foarte gravă, în pofida tratamentelor medicamentoase existente, pot deveni o indicație pentru transplantul pulmonar, procedeul fiind complex și foarte costisitor.
HTAP poate fi idiopatică (fără cauză evidentă, uneori, ereditar, și foarte adesea asociată cu alte boli - colagenoze, ciroză hepatică, infecție HIV, malformații cardiace etc). Diagnosticul se pune prin investigații pneumologice și cardiologice, elementul limitativ actualmente în România fiind accesul la cateterismul cardiac drept, metodă obligatorie pentru confirmarea diagnosticului și deseori pentru ajustarea terapeutică.
În anul 2008, când a demarat Programul Național de Diagnostic și Tratament al HTAP, erau 100
de pacienți înrolați. Activitatea programului se desfășoară în șase centre pentru adulți (două în București și câte unul în: Iași, Cluj, Timișoara și Târgu-Mureș) și 4 pentru copii - București, Târgu-Mureș, Timișoara și Cluj.
Cea mai mare dificultate actuală a programului național este deficitul de finanțare (finanțarea este exclusivă pentru medicamente)", atrage atenția inițiatorul progranului HTAP.
