Cercetătorii britanici de la Universitatea din Glasgow, citați de descopera.ro, susțin că tulburările de dispoziție, începând de la cele benigne și ajungând până la cele mai severe, apar mai des la persoanele care obișnuiesc să aibă nopți albe sau agitate.
„În general, pentru ca o persoană să fie sănătoasă, ea trebuie să fie foarte activă în timpul celor zece ore considerate cele mai active. Iar în cele cinci ore cele mai puțin active să aibă un somn stabil, netulburat, ceea ce este cel mai ușor de realizat la mijlocul nopții.
Asocierea dintre înclinația pentru activitățile nocturne și apariția tulburărilor psihice nu este nouă, însă studiul nostru reprezintă cea mai amplă cercetare de acest gen, în care au fost implicate peste 91.000 de persoane din Marea Britanie, timp de patru ani.
În această perioadă, am măsurat nivelul de activitate al participanților pe tot parcursul zilei. Astfel, am constatat că după activități intense în timpul zilei urmau nopți odihnitoare, ceea ce este foarte bine pentru starea de sănătate. În cazul în care activitatea din timpul zilei era mai scăzută, așa cum se întâmplă în cazul persoanelor ale căror nopți sunt agitate și care în timpul zilei sunt lipsite de energie, riscul de tulburări de mintale este mai ridicat, după cum au relevat chestionarele participanților.
Problemele de sănătate mintală, de la o simplă melancolie până la psihoze, depresie cronică și tulburare bipolară, sunt mai frecvente în rândul persoanelor al căror nivel de activitate este deconectat de la ceasul intern (ritmul circadian) normal. În formularea acestor concluzii, am eliminat efectul altor factori, precum vârsta, stilul de viață sănătos, obezitatea și traumele experimentate în copilărie.
Ceasul intern reglementează întreaga activitate biologică în decursul celor 24 de ore ale zilei, prin stimularea activității hormonale, a presiunii arteriale, a temperaturii corpului, a apetitului și a nevoii de a dormi.
De altfel, premiul Nobel pentru Medicină acordat în 2017 a recompensat trei oameni de știință americani tocmai pentru studiile lor privind mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian, reprezentat de un ciclu de variații ale proceselor biochimice, fiziologice și comportamentale ale unui organism, ce se manifestă cu o alternanță de aproximativ 24 de ore.
Neajunsurile studiului nostru sunt legare de faptul că am analizat doar adulți cu vârste cuprinse între 37 și 73 de ani, în timp ce 75% din tulburările care afectează sănătatea mintală se declanșează înainte de vârsta de 24 de ani", explică specialiștii britanici. (
