Chiar dacă o cură de slăbire reușește, există pericolul ca kilogramele pierdute să reapară, adesea în număr mai mare decât înainte. În unele cazuri, succesele pot fi efemere, alternând cu reversuri care demoralizează. Dacă lupta se prelungește, se instalează descurajarea, apoi apare oboseala care, de obicei, pune capăt tentativei de a dobândi silueta perfectă... Evident, această situație poate fi evitată dacă cura este urmată cu perseverență, respectându-se toate indicațiile, iar după terminarea ei nu se revine la vechiul mod de viață. Drumul este lung și dificil, dar hotărârea și voința vor conduce la reușită. Iar victoria este cu atât mai frumoasă, cu cât a fost câștigată mai greu! Curajul, demnitatea personală și respectul de sine vă vor ajuta să rezistați tentațiilor de tot felul. Probabil că vi se vor face observații ridiculizante sau vi se vor propune mâncăruri interzise. De aceea, în afara cazului când se poate bizui pe sprijinul unor persoane de încredere, cel care efectuează regimul de slăbire este singur în lupta sa. Înainte de a începe o cură de slăbire, întrebați-vă dacă aveți într-adevăr nevoie să pierdeți din greutate. Conform opiniei cercetătorilor, greutatea corporală însăși nu constituie factorul determinant în stabilirea limitelor obezității. Obezitatea începe când procentul de grăsime atinge 20-25% din greutatea corporală a bărbaților și 25-30% la femei. Tabelele care indică greutatea ideală în funcție de înălțime, oferă informații incomplete. Două persoane cu aceeași înălțime și greutate, pot să difere foarte mult în ceea ce privește constituția fizică și obezitatea. La un volum egal, țesuturile slabe și mușchii cântăresc mai mult decât grăsimea, motiv pentru care greutatea nu este un indicator precis al stării sănătății sau al formei fizice.
Ce sunt celulele adipoase?
Celulele adipoase sau adipocitele au și roluri benefice în afară de acelea de a „încurca organismul" prin volumul lor prea mare. Acestea sunt mai mult decât o rezervă de materii grase (trigliceride). Țesutul adipos conține 25% grăsime inertă, iar restul sunt materii structurale, celule participante la metabolismul corpului, sânge și vase sanguine în proporție de 5%. Departe de a fi leneșe, aceste celule adipoase sunt foarte active, asimilând și transformând în grăsime substanțele nutritive care ajung în capilarele sanguine care străbat țesutul adipos. Unii hormoni favorizează producerea de grăsimi sau eliberarea lor în sânge sub formă de acizi grași, pentru a furniza organismului energia necesară. Odată instalate în corp, adipocitele ne defavorizează în două moduri: ele nu cresc numai în volum, ci și prin înmulțire. Creșterea capacității de înmagazinare a țesutului adipos se obține prin creșterea conținutului adipocitelor, apoi când toate adipocitele s-au umplut, se formează noi celule adipoase. Când au un conținut redus de grăsimi, adipocitele sunt mici, dar pe măsură ce se acumulează grăsimile, diametrul lor poate crește de până la 10 ori, ceea ce echivalează cu o creștere de volum de 1.000 de ori! Dar grăsimea nu se acumulează uniform în tot corpul, ci își are locurile preferate. La bărbați, grăsimea tinde să se acumuleze la mijloc, iar la femei, la șolduri și coapse. În timpul slăbirii, aceste locuri sunt ultimele care pierd grăsimea. Care este mecanismul acestui fenomen? Celulele adipoase conțin la suprafața lor mici molecule numite receptoare alfa și beta. Receptorii de tip alfa stimulează acumularea grăsimii, în contrast cu ceilalți care provoacă descompunerea ei. Moleculele alfa predomină pe celulele adipoase ale șoldurilor și coapselor femeilor și pe cele ale abdomenului bărbaților. Astfel, dacă o femeie pierde 15% din țesutul său adipos, va constata că la nivelul șoldurilor și al coapselor nu s-a petrecut nicio schimbare. De asemenea, un bărbat poate slăbi considerabil, fără a-i scădea burta.
Este suficientă dieta prin calculul caloriilor?
Un simplu calcul cu privire la necesarul de calorii, nu garantează succesul curei de slăbire. Sursa caloriilor este și ea importantă, «deoarece alimentele sunt prelucrate în mod diferențiat în organism. Spre exemplu, din 100 de calorii din hidrați de carbon (zaharuri), cca. 77% vor fi stocate sub formă de grăsimi, iar 23% vor fi arse în cursul digestiei. Din aceeași cantitate de calorii provenită din unt, 97% se transformă în grăsime, iar 3% sunt arse prin mecanismul digestiei.
