Un raport al națiunilor Unite constată că apa poluată omoară, în prezent, mai mulți oameni decât războaiele și atrage atenția asupra unei iminente crize mondiale a apei. În România avem încă probleme cu rețelele de canalizare insuficiente și stațiile de epurare ineficiente.
Ajunge zilnic în casele celor mai mulți dintre români, dar prea puțini se întreabă de unde vine, ce conține și dacă rezervele sunt, într-adevăr, mai mult decât suficiente. Deși este mai puțin poluată decât acum 20 de ani, apa din România nu se ridică încă la standardele internaționale, nici de calitate, nici de responsabilitate.
Maria Alexe (28 de ani) nu suportă apa din București. De când a plecat de la Constanța în capitală, a constatat că apa de acolo îi face rău. Tenul i s-a iritat atât de tare după ce s-a spălat pe față cu apa de la robinet încât a decis s-o înlocuiască permanent cu șervețele demachiante. Calitatea apei care ajunge la robinete în casele românilor depinde de sursă - foraj de mare adâncime sau râuri - și de instalațiile prin care trece, multe dintre ele depășite. „Dacă vine din foraj, sigur are o calitate bună. Dacă vine dintr-un râu, trebuie să fie foarte bine tra-tată", explică profesorul Gheorghe Mencinicopschi, fost director al Institutului Național de Cercetări Alimentare. Metoda clasică de tratare, prin clorinare, s-a dovedit eficientă pentru dezinfecția apei, însă excesul de clor poate fi un factor de risc în apariția cancerului, adaugă specialistul.
Ce bem? Cel mai sănătos, în opinia lui Mencinicopschi, este să bem apă minerală îmbuteliată, plată, nu carbogazoasă. „Recomandăm în cantități de 1,5 - 2 litri pe zi doar apa plată ", spune profesorul. Cea minerală carbogazoasă este bine să fie consumată doar la sfatul medicului pentru că, deși are calități terapeutice, poate crește aciditatea gastrică și poate favoriza tulburările digestive la persoanele care au predispoziție spre astfel de probleme.
Cum economisim? Ceea ce face românul cu apa îi va afecta și pe cei care locuiesc la mii de kilometri distanță de țara noastră. Și chiar dacă România nu se va confrunta cu un deficit de apă
în viitorul apropiat, potrivit estimărilor internaționale, alte 50 de țări ale lumii, în special din Africa și Asia, sunt deja în criză. 1.734 metri cubi pe cap de locuitor pe an este amprenta de apă a României, volumul consumat pentru bunuri și servicii. 1.870 metri cubi pe cap de locuitor pe an reprezintă resursa de apă din râurile României, raportată la populația țării. 46,5 litri de apă minerală a consumat un român în 2009, potrivit datelor furnizate de Societatea Națională a Apelor Minerale.
De ce sunt poluate apele României?
Apa din România, din subteran și de la suprafață, este mai puțin poluată decât în urmă cu cinci ani, dar încă insuficient de bună pentru normele Uniunii Europene.
Prea puține canalizări. S-a ajuns aici pentru că prea puțini locuitori sunt racordați la sistemul de canalizare și epurare a apelor uzate. La finalul lui 2009, existau doar 658 de rețele de canalizare, din care 21 conforme UE, și, chiar dacă în mediul urban peste 70% dintre locuitori sunt racordați la canalizare, în zona rurală sunt mai puțin de 10%. O altă problemă este cea a stațiilor de epurare, prea puține și niciuna conformă standardelor UE. Principalii poluanți din râuri sunt nitrații (compuși ai azotului) și amoniul, dar concentrația este în scădere în ultimii 15 ani, se arată în datele furnizate de ANAR.
Mai puțini poluatori. În prezent, principalii poluatori sunt producătorii de energie electrică și termică (66% din totalul de ape uzate), aglomerările urbane (25%), industria metalurgică și construcțiile de mașini (3,3%) și prelucrările chimice (2,8%), precizează ANAR. Cele mai poluate aglomerări urbane sunt București, Galați, Brăila, Tulcea, Giurgiu, Turnu Severin, Ploiești, Târgoviște, Bacău, Bârlad, Vaslui, Suceava, Botoșani și Huși. Volumul poluanților deversați în ape a scăzut însă cu 10% în perioada 2005-2008, precizează ANAR, în principal pentru că s-a redus activitatea industrială, a scăzut populația, iar în agricultură folosirea îngrășămintelor chimice s-a redus la un sfert din cât era în 1989.
Resurse modeste, dar suficiente
Comparativ cu media europeană, resursele de apă ale României sunt modeste. Avem 138,6 miliarde metri cubi de apă în râuri, în fluviul Dunărea, în lacuri și ape subterane, iar Marea Neagră nu este luată în considerare pentru că, momentan, este prea complicat și prea scump să desalinizăm apa de mare, precizează ANAR. Așadar, râurile sunt principala sursă de apă a țării, ceea ce, în raport cu populația țării, se traduce în circa 1.870 de metri cubi de apă pe cap de locuitor pe an. Media europeană este de 4.000 de metri cubi/locuitor, potrivit informațiilor furnizate de ANAR.
Cât consumăm? Momentan, din cele 39 de miliarde de metri cubi de apă din bazinele hidrografice ale țării, cererea era, în 2009, de 8,5 miliarde de metri cubi, cel mai mult în industrie (69,1%), cel mai puțin la populație (14,6%). Nevoia de apă a continuat să scadă din 1998 încoace, cel mai mult în agricultură, dar și la consumul populației. ANAR estimează însă că cererea de apă va crește pe viitor, odată cu dezvoltarea economică și continuarea urbanizării. Estimările arată că România nu se va confrunta cu un deficit de apă în viitorul apropiat. Potrivit Joint Research Centre al Comisiei Europene, probleme pot apărea însă în anumite zone din vestul, sudul și este țării, din cauza secetei. Afectați vor fi mai ales locuitorii din zona rurală, prea puțini racordați la sistemul de canalizare și vulnerabili la schimbările climatice.
