Este anotimpul apariției dăunătorilor la plantele în grădina de lângă casă. Combaterea lor presupune identificarea și alegerea tratamentelor fitosanitare adecvate fiecărei specii. Dintre dăunătorii cei mai frecvenți amintim:
Păduchii țestoși și lânoși se pot recunoaște după scutul brum și secrețiile sub formă de vată. Prin sugerea substanțelor nutritive, acești dăunători inhibă creșterea plantei. Se combat prin stropiri cu substanțe fitosanitare pe bază de uleiuri, sau produse sistemice.
Tripșii, sunt dăunători de dimensiuni mici, sub 1 mm, care prin înțepare și sugerea sevei dăunează plantelor. Frunzele atacate se colorează în argintiu-alb, devenind cu timpul maronii. Fiindcă trăiesc ascunși se combat cu insecticide sistemice.
Colembole trăiesc în sol și deasupra solului, rod coletul plantelor și rădăcinile, influențând negativ dezvoltarea și creșterea plantelor. Când sunt deranjate, sar. Se recomandă o metodă de prevenire prin dezinfectarea solului.
Musculița de seră, fiind albă, de culoare făinii de grâu, zboară. Se combate mai greu folosind alternativ mai multe substanțe.
Acarienii se hrănesc cu țesutul plantelor, cu un atac mai vizibil primăvara și la începutul verii. Nu se văd cu ochiul liber, dar pot fi identificați cu o lupă puternică, pe dosul frunzelor, sub o pânză de păianjen tipică. Atacul acestui dăunător determină brunificarea frunzelor și căderea acestora. Se combat prin stropiri cu substanțe acaricide și creșterea umidității atmosferice.
Afidele sug substanțele din plante. Frunzele devin torsionate și se colorează în altă culoare. Elimină o substanță numită „rouă de miere", din care albinele culeg renumita miere de mană, apreciată pentru conținutul bogat în microelemente. Combaterea este sigură dacă înaintea apariției în masă și a înmulțirii se aplică un tratament cu substanțe sistemice. Este recomandat să nu se aștepte până atacul a deformat frunza, în acel moment tratamentul fitosanitar nu mai are valoare.
