Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel - element esențial pentru apropierea de Dumnezeu

Distribuie pe:

Pentru formarea omului dinăuntru, Biserica dispune de multe mijloace. Printre acestea se numără și postul. Postul nu este ceva periferic vieții creștine. Nu este o rânduială care ar interesa numai în mod auxiliar formarea omului credincios, a omului nou. Postul e un element constitutiv al modului de viață creștin. Pentru Mântuitorul, postul - ca și rugăciunea - e un fapt de sine înțeles. Dacă nu-l poruncește anume, e nu pentru că nu l-ar prețui, ci pentru că cunoștea inseparabilitatea lui din viața credinciosului conștient de poziția sa. Pentru Mântuitorul, orice membru al Împărăției lui Dumnezeu, orice ucenic al Lui e chemat să respecte și disciplina postului. Când ucenicii au fost învinuiți că nu postesc, Domnul nu numai că n-a rostit cuvânt contra postului, dar dimpotrivă, le vestește că e iminentă vremea când și ei, Apostolii, vor recurge la post pentru a-și afirma cali-tatea de următori ai Săi (Matei 9, 15).

Postul ne ajută să facem distincție între ce e materie și ce e spirit în ființa noastră. Împiedică hipertrofierea trebuințelor materiale ajutând, totodată, la dezvoltarea puterilor spirituale. Ne ajută să reducem la tăcere ademenitoarele chemări ale tentațiilor externe și interne, punându-ne, totodată, în condiția de a ne menține întreaga ființă sub controlul conștiinței. Postul ne ascute sensibilitatea duhovnicească, ajutându-ne astfel să-L „vedem" pe Dumnezeu, să-i percepem mai clar prezența și să auzim mai bine ce voiește El de la noi în împrejurările date. Să nu ne ferim, dar, de posturi. Să nu ne limităm doar la prețuirea lor verbală. Ci să le practicăm cu conștiinciozitate și după puteri, încredințați că, respectându-le, viața noastră spirituală va spori în tărie și echilibru, în sănătatea sufletească și trupească, ajungând astfel să fim mai vrednici împlinitori ai dragostei celei către Dumnezeu și semeni.

Postul e poruncă dumnezeiască. Creștinii buni o ascultă și o respectă. Postul e primit numai dacă ne face mai buni. Numai dacă, slăbindu-ne trupul, ne subțiază și mintea și inima, și ne înmulțește dragostea. Postul rămâne un element esențial în viața fiecărui creștin și, de asemenea, practicarea lui este extrem de importantă pentru apropierea de Dumnezeu, pentru apropierea de Împărăția cerurilor, pentru mântuirea creștinului.

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel a fost orânduit spre aducere aminte de postul pe care obișnuiau Sfinții Apostoli să-l țină înainte de a săvârși fapte mai importante și, totodată, pentru a ne face vrednici de darurile spirituale împărtășite nouă la sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh și a ne întări într-însele. Începutul acestui post stă în legătură cu data serbării Paștilor, de aceea nu are o durată fixă în toți anii, fiind când mai lung, când mai scurt. El începe luni, după Duminica Tuturor Sfinților (Duminica I după Rusalii) și ține până la 29 iunie, când sărbătorim pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Acest post nu are asprimea Postului Mare; sâmbăta și duminica se mănâncă pește, luni, marți și joi este dezlegare la untdelemn și vin, iar miercurea și vinerea se mănâncă fără untdelemn. Despre originea și vechimea acestui post găsim mărturii în Constituțiile Apostolice (secolul IV), la Sfântul Atanasie cel Mare, Teodoret al Cirului, Leon cel Mare al Romei ș.a. Toți aceștia învață că în acest post credincioșii să se facă vrednici de sărbătoarea acelora care au predicat Evanghelia cu atâta stăruință și răbdare, suferind moarte martirică în persecuția lui Nero (anul 67).

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt prăznuiți în fiecare an, la data de 29 iunie. Au propovăduit amândoi Evanghelia cu mult zel. Biserica îi socotește „întâistătători" între apostoli. Viața și activitatea lor misionară, ca și minunile săvârșite de ei, sunt descrise în parte în Fapte, iar întreaga activitate a Sfântului Apostol Pavel reiese din cele 14 epistole scrise de el către Bisericile locale înființate de el. Amândoi au murit de moarte martirică, în anul 67. Sfântul Apostol Petru a fost răstignit pe o cruce, cu capul în jos, iar Sfântul Apostol Pavel a suferit moartea prin tăierea capului. De aceea au sărbătoare comună la 29 iunie. Biserica Ortodoxă a instituit, așadar, în întâmpinarea acestei sărbători o perioadă de post pentru pregătirea praznicului dedicat celor doi mari propovăduitori ai cuvântului Evangheliei.

 

Lasă un comentariu