TRIANON, ÎNTRE DOLIU ȘI… SPERANȚĂ!

Distribuie pe:

Decizia de la Trianon a făcut o victimă din fiecare maghiar * Fostele mari puteri ale Europei au condamnat statul la lipsă de viabilitate, iar poporul la înstrăinarea de sine* A fost o pace rea și nedreaptă, o tragedie națională *Guvernul ungar se opune, în mod ferm, comenzilor sosite din afară și politicii de migrație a Bruxelles-ului *Urmările Trianonului se resimt și astăzi, deoarece fiecare al patrulea, al cincilea copil maghiar se naște într-unul din teritoriile rupte de țara-mamă * Fără națiune nu există patrie, iar fără maghiarii de peste graniță nu există națiune *Menținerea școlii maghiare din Transilvania sau Ucraina Subcarpatică este o cauză comună *De la aderarea României la UE, drepturile comunității maghiare din Transilvania nu au fost extinse, ci dimpotrivă, știrbite, iar Uniunea Europeană nu cere României socoteală pentru aceste neglijențe* Să continuăm în UE lupta în interesul autonomiei Ținutului Secuiesc!

În 2010, Parlamentul ungar a declarat ziua de 4 iunie, cea a semnării Tratatului de Pace de la Trianon, Ziua Solidarității Naționale. Potrivit legii, „toți membrii și toate comunitățile ce aparțin de comunitatea maghiară transferată sub autoritatea mai multor state constituie părți ale națiunii maghiare unitare, a cărei solidaritate ce transcende granițele statelor reprezintă o realitate și totodată elementul definitoriu al identității de sine individuale și colective a maghiarilor."

Luni, 4 iunie 2018, atât pe teritoriul Ungariei, cât și în localități din afara granițelor acesteia, inclusiv în Transilvania, au fost organizate manifestări dedicate acestei zile.

Discursuri comemorative de la tribuna Parlamentului

Președintele Parlamentului Ungariei, László Kövér (Fidesz), a deschis ședința printr-o evocare a tratatului de pace semnat în urmă cu 98 de ani. Acesta a arătat că fostele mari puteri ale Europei au condamnat statul la lipsă de viabilitate, iar poporul la înstrăinarea de sine.

„Avem convingerea că nu putem construi în secolul XXI un viitor bazat nici pe un sentiment de vinovăție pe care ni l-au insuflat alții, nici pe supărarea care a pus stăpânire pe noi", a formulat acesta.

Kövér a amintit că Trianonul a văduvit trei milioane de oameni de dreptul de a decide cu cine doresc să conviețuiască în propria patrie. „În zilele noastre, există voci care vor să ia tuturor națiunilor Europei dreptul de a decide cu cine doresc să conviețuiască pe tărâmul lor natal", a adăugat politicianul ungar. Sunt persoane care, fără a întreba națiunile europene, vor să reorganizeze teritoriul european, prin folosirea instrumentului migrației ilegale. Însă Europa poate rămâne în picioare prin armonizarea, nu prin eliminarea intereselor naționale, a spus președintele legislativului de la Budapesta.

„Dumnezeu să apere Ungaria și pe toți maghiarii, în patria lor", și-a încheiat discursul László Kövér.

István Hiller (MSZP), vicepreședintele Parlamentului Ungariei, a catalogat, în discursul său, tratatul de pace semnat în urmă cu 98 de ani drept o mare nedreptate, arătând că pentru maghiari, acest moment a fost o tragedie națională. A fost o pace rea și nedreaptă, a declarat acesta, motivând că părinții Europei moderne s-au străduit atunci să obțină o pace care să nu insulte perdanții, ci să îi facă parte a sistemului, să le dea teren, să îi facă interesați în păstrarea păcii (…).

István Szávay (Jobbik) a numit semnarea dictatului de pace drept una din datele cele mai dureroase și tragice ale istoriei maghiare. În opinia sa, urmările Trianonului se resimt până și astăzi, deoarece fiecare al patrulea, al cincilea copil maghiar se naște într-unul din teritoriile rupte de țara mamă. El a îndemnat la un consens mai cuprinzător în privința autonomiei, spunând că acolo unde maghiarii reprezintă populația majoritară în comunitățile în care trăiesc este nevoie de autonomie teritorială, iar acolo unde comunitățile sunt mai restrânse e nevoie de cea culturală. Să continuăm în UE lupta în interesul autonomiei Ținutului Secuiesc, a îndemnat politicianul (…).

Vicepremierul Zsolt Semjén: „Am supraviețuit Trianonului și credem că vom dăinui"

Zsolt Semjén a vorbit în fața a circa 200 de copii sosiți din diasporă și din Bazinul Carpatic în Parcul Ungaria Mare de la Isztimér (județul Fejér), declarând că ziua comemorării are trei semnificații: sentimentul doliului și al plângerii, rostirea adevărului în cazul Trianon, respectiv mândria că „am supraviețuit, suntem aici". Vicepremierul a amintit că cei care au elaborat dictatul de la Trianon au crezut că „omoară maghiarimea" prin distrugerea economiei și a societății sale, dar s-a dovedit că nu este așa (…).

Zsolt Semjén a spus că țările care au beneficiat de pe urma tratatului de la Trianon nu au niciun motiv de sărbătoare. Acesta a vorbit despre statele care s-au format în urma Trianonului, dintre care „Iugoslavia și Cehoslovacia sunt de domeniul trecutului, iar pentru România este o chestiune de destin național că românilor din Republica Moldova nici prin gând nu le trece să se unească cu România Mare, Ucriana nici nu a existat atunci, decât ca parte a Uniunii Sovietice, pe când Austria a existat și există, însă relația republicii cu fostul imperiu este destul de ambivalentă" (…).

„Am supraviețuit Trianonului și credem că vom dăinui" - a formulat vicepremierul de la Budapesta, adăugând că Guvernul Ungariei face multe în acest sens. Conform spuselor sale, sunt patru lucruri de care e nevoie pentru ca părțile rupte de națiunea maghiară să dăinuie: sprijinirea păstrării identității prin intermediul învățământului, unificarea națiunii în sens juridic, prin acordarea cetățeniei ungare, susținerea partidelor politice maghiare din afara granițelor în scopul unei reprezentări cât mai puternice în legislativ, precum și întărirea economică a firmelor maghiare cu activitate în teritoriile separate.

Mihály Varga, ministrul ungar de finanțe: „Dacă vom crede în viitorul maghiarilor, putem înlătura povara Trianonului"

„Ne străduim din răsputeri să devenim o națiune aflată în creștere, din toate punctele de vedere", a declarat ministrul ungar de finanțe, reprezentantul în Parlament al sectorului III al capitalei ungare, din partea Fidesz.

Acesta a adăugat că și în secolul XXI este nevoie de consolidarea solidarității maghiare și nu trebuie să existe permisivitate în privința realizării intereselor maghiarilor - nici ca urmare a lipsei curajului, nici ca urmare a unor presiuni externe (…).

Maghiarii comemorează faptul că, la 4 iunie 1920, Ungaria a fost împărțită și a pierdut astfel două treimi din teritoriul său, iar peste 3,3 milioane de maghiari au ajuns să fie minoritari în alte țări, a reamintit Mihály Varga.

Decizia de la Trianon a făcut o victimă din fiecare maghiar; și din cei care au rămas în Ungaria, și din cei care s-au trezit de partea cealaltă a noilor granițe. Încă de atunci, gustul este foarte amar, a spus ministrul ungar.

În același timp, a continuat, avem motive de speranță, întrucât ultimele decenii au demonstrat că solidaritatea națiunii maghiare unitare este, și în prezent, o realitate.

Maghiarii și-au dat seama, din nou, că fără națiune nu există patrie, iar fără maghiarii de peste graniță nu există națiune, a explicat acesta.

În această situație, noul guvern al Ungariei va continua să parcurgă drumul început în 2010. Va urmări politici care deservesc interesele comunității maghiare în ansamblul ei; politici care se bazează pe valori radical diferite față de cele anterioare. Are în centrul atenției sale națiunea, familia și cultura creștină. Își îndeplinește sarcina care i-a fost încredințată de istoria maghiară, reunificarea națiunii maghiare unitare, a menționat Mihály Varga.

Prin urmare, acordă întotdeauna o atenție deosebită maghiarilor de peste graniță, a adăugat acesta. A atras, de asemenea, atenția asupra faptului că, deși Ungaria a obținut un mare succes economic în ultimii ani, trebuie, totodată, să facă față unor noi provocări, care amenință chiar existența națiunii.

De aceea, guvernul ungar se opune, în mod ferm, comenzilor sosite din afară și se opune politicii de migrație a Bruxelles-ului. Și asta întrucât știe că migrația fără margini ruinează statele naționale.

Árpád János Potápi, secretarul de stat ungar responsabil pentru politicile naționale: „Credința în solidaritatea națională a menținut timp de decenii comunitățile maghiare rupte de patria lor"

Cu ocazia solemnităților organizate de Ziua Solidarității Naționale, Árpád János Potápi a accentuat că mesajul cel mai încurajator în această zi este că, în pofida asupririi, a privării de drepturi și a deceniilor de separare, maghiari trăiesc și astăzi dincolo de granițele Ungariei. Cuvinte maghiare se rostesc la Brașov, la Kosice, la Novi Sad și la Mukacevo, ba chiar și la New York sau la Melbourne; maghiarii de peste hotare și-au păstrat limba, cultura și dragostea față de propria națiune, a arătat el.

Secretarul de stat a subliniat: credința în solidaritatea națională a menținut timp de decenii comunitățile maghiare rupte de patria lor și este și astăzi cea mai puternică sursă de energie a dăinuirii lor (…).

Árpád János Potápi a relevat că obiectivul guvernului ungar este de a contribui la realizarea unității naționale, extinzând acest edificiu stabil al solidarității naționale.

„Noi, maghiarii construim o națiune unitară în cadrul căreia cetățenia este dreptul fiecăruia și toți sunt îndreptățiți la primirea subvenției maternale. O unitate în cadrul căreia învățământul în limba maternă se asigură tuturora și menținerea unei școli maghiare din Transilvania sau Ucraina Subcarpatică este o cauză comună. O comunitate ai cărei membri primesc fără deosebire toate subvențiile pentru a putea propăși pe propriile plaiuri natale" - a afirmat secretarul de stat.

El a adăugat că în ultimii ani s-au obținut împreună rezultate importante în această sferă; gândirea bazată pe spațiul Bazinului Carpatic a devenit naturală nu numai în privința eforturilor guvernamentale, dar și în numeroase domenii de specialitate, ba chiar și în viața cotidiană. Guvernul ungar s-a angajat să continue aceste eforturi și să manifeste deschidere față de maghiarii de peste hotare și în cadrul unor domenii noi al căror număr va crește - a spus politicianul.

Árpád János Potápi a relevat că aceste obiective necesită nu doar intenții și planuri, fiindcă „avem nevoie de forță vitală". Este nevoie de o țară-mamă stabilă, capabilă să asigure și maghiarilor de peste hotare condițiile necesare dăinuirii. Este nevoie de comunități maghiare, care sunt încrezătoare în viitor. Din aceste motive, una dintre sarcinile principale ale perioadei următoare va fi cea de a contribui la menținerea acestei forțe vitale: la strădaniile tinerilor maghiari de a-și găsi menirea și de a se dezvolta acasă, indiferent de care zonă a Bazinului Carpatic este vorba; la creșterea familiilor maghiare atât în Ungaria, cât și peste hotare, precum și la proiectarea unui viitor pentru copiii lor pe plaiurile natale - a afirmat secretarul de stat.

Din motivele enumerate, acest an este Anul Familiei, atât în Ungaria, cât și pentru maghiarii de peste hotare: în decursul anului dedicat familiilor maghiare de peste hotare, guvernul maghiar sprijină aceste familii în mod nemijlocit, dar și prin consolidarea mediului destinat susținerii lor - a adăugat Potápi.

Sfântu Gheorghe: Consiliul Secuiesc și organizația locală a Partidului Civic Maghiar au comemorat, pentru a douăzecea oară, Trianonul

Manifestarea începe în mod tradițional la ora semnării tratatului de pace și are loc în Parcul Elisabeta, în zona în care era arborat odinioară în bernă steagul Regatului Ungariei, a relatat agenției ungare de presă MTI, Zoltán Gazda, președintele Consiliului Secuiesc din Scaunul Sepsi. Organizatorul principal a adăugat că, la cererea organizatorilor, clopotele bisericilor din oraș au bătut și la începutul manifestării comemorative din acest an.

Erika Benkõ, deputat de Sfântu Gheorghe din partea UDMR, a declarat: „Trebuie să ajungem în situația în care România va respecta ceea ce [ni] s-a promis în anul 1918; iar în traducere acestea înseamnă autonomie, adică: ridicarea limbii maghiare la rang de limbă oficială regională, păstrarea la nivel local/regional a cuantumurilor de impozite plătite, precum și deciderea aici, acasă și nu la București, a problemelor importante din punctul nostru de vedere". Președintele organizației județene a Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), József Bálint, a accentuat: nu are niciun rost să ne exprimăm nemulțumirile dacă „ne vindem casele, ne închidem școlile și ne lăsăm fiii să plece".

În opinia președintelui organizației municipale Sfântu Gheorghe a Partidului Civic Maghiar (PCM), Gábor Levente Nagy, cei care au dobândit Ardealul se tem încă și acum. Această temere este semnalizată și de faptul că de îndată ce autoritățile române zăresc un drapel al Transilvaniei la Cluj, aplică o amendă pentru folosirea lui, deși cu o sută de ani în urmă românii din Ardeal au defilat la Alba Iulia tocmai cu acest stindard, a opinat politicianul.

Zoltán Gazda, președintele organizației CNS din Scaunul Sfântu Gheorghe, a reamintit că teritoriile rupte din Regatul Ungariei au fost dobândite de țări care „nu au avut nimic de-a face" cu democrația și au avut o singură intenție: „să ne macine cu încetul". El și-a exprimat nemulțumirea că începând cu aderarea României la UE, drepturile de care beneficiază comunitatea maghiară din Transilvania nu au fost extinse, ci dimpotrivă, știrbite; iar Uniunea Europeană nu cere României socoteală pentru aceste neglijențe.

Manifestarea de la Sfântu Gheorghe, la care au participat aproximativ 250 de persoane, s-a încheiat cu intonarea imnului național maghiar și al celui secuiesc. (sursa: MTI - hirado.hu)

 

Lasă un comentariu