Apogeul excursiei culturale realizată de aproximativ 50 de mureșeni din Reghin, Tg.-Mureș, Ibănești, Sărmașu, Sighișoara și Târnăveni, la Brașov, Mănăstirea Cernica și București, a avut loc în capitală, la Biblioteca Națională a României, și asta deloc întâmplător, în aceeași zi sărbătorindu-se Ziua Bibliotecarului și Ziua Internațională a cărții și drepturilor de autor. De altfel, alături de Direcția Județeană pentru Cultură Mureș, Biblioteca Municipală „Petru Maior" din Reghin a fost principalul organizator, Nicolae Băciuț și Sorina Bloj fiind harnicii și valoroșii directori ai celor două instituții, acestora adăugându-se și Biblioteca din Ibănești și Biblioteca „Liviu Rusu" din Sărmașu, prin bibliotecarele Dinuca Burian și Nicoleta Man.
Mureșenii au fost întâmpinați cu bucurie de către gazdele de la Biblioteca Națională, care, prin
dna director, au urat un bun venit acestora, făcându-le și o prezentare generală a instituției. S-a vizitat imensa și moderna bibliotecă, cu diversele ei compartimente, primindu-se explicații, inclusiv la întrebările puse.
Programul desfășurat de mureșeni, în fața a zeci de spectatori, vizitatori și nu numai, a fost complex și a impresionat asistența, mai ales că aceștia au fost, în majoritatea cazurilor, îmbrăcați în costume populare românești, din zona mureșeană, cu nelipsitele panglici sau cocarde tricolore.
Nicolae Băciuț a fost cel care a gândit și prezentat manifestarea, care a cuprins: proiectul „100 de cărți pentru Marea Unire", prezentarea cărții „Dicționar de monumente istorice. Biserici de lemn din județul Mureș", realizată tot de către acesta și prezentarea unei expoziții de cărți având ca autori, scriitori mureșeni.
Tot Nicolae Băciuț a fost cel care a prezentat și alte două expoziții aduse de mureșeni pentru „simezele" de la Biblioteca Națională: o expoziție de fotografii: Monumente istorice. „Biserici de lemn din județul Mureș" și o expoziție de pictură naivă, având-o ca autoare pe Elena Harja. Programul artistic a constat din interpretarea unor pricesne, a unor doine și balade de pe Valea Mureșului, dar și a unor poezii populare, realizate de Grupurile vocale „Crenguța de Brad" din Reghin, „Graiul Câmpiei" din Sărmașu, dar și de rapsozii (și unii și poeți populari): Maria Crișan, Mărioara Popovici, Viorica Oprea, Moldovan Filinoca, Dumitru Gligor. Scriitorii mureșeni prezenți au avut și ei momentele lor lirice: Gabriella Costescu din Sighișoara, Dinuca Bucuian din Sărmașu, Viorica Șutu din Târnăveni, părintele (fost protopop) Nicolae Gheorghe Șincan din Tg.-Mureș și, desigur, subsemnatul.
Cu același prilej, mureșenii au vizitat și două expoziții aflate în spațiile Bibliotecii Naționale a României: o expoziție intitulată „România în Primul Război Mondial. Anul 1917", cu sute de fotografii și documente extraordinare, mărite la nivel de afiș, dar și o, la fel de extraordinară, expoziție intitulată „Comorile Egiptului Antic", cu peste 300 de exponate, conținând artefacte originale și replici, din diverse etape de dezvoltare a Egiptului antic, expoziție adusă la București, după un turneu internațional de succes.
Manifestarea culturală a mureșenilor de la Biblioteca Națională a României, instituție care atât arhitectonic, cât și organizatoric, ar trebui să umple de mândrie inimile oricărui român, a fost subscrisă, evident, CENTENARULUI MARII UNIRI, pe care în anul în curs, 2018, trebuie să-l trăim la intensitate maximă.
