Cei mai mulți dintre noi petrecem mai mult de 8 ore pe zi stând pe scaun, iar faptul că ni se lățește fundul nu este singurul rezultat. Șezutul pe scaun poate avea efecte pe termen scurt și lung asupra sănătății, ceea ce face ca această activitate, relativ plăcută, să devină, potențial… mortală.
Iată cât de dăunător poate fi acest (prost) obicei:
1. Picioarele și mușchii fesieri
Dacă nu ne folosim picioarele și mușchii fesieri, riscăm să rămânem… fără. Stând toată ziua pe scaun, nu folosim mușchii puternici ai părții inferioare a corpului, care asigură menținerea unei poziții verticale ferme și corecte. Acest lucru duce la atrofie musculară, adică la slăbirea acestor mușchi. Fără picioare zdravene și mușchi fesieri puternici care să ne fortifice, corpul nostru este expus în permanență riscului de a suferi vătămări, uneori grave.
2. Creșterea în greutate
Mișcarea face ca mușchii să elibereze unele molecule precum lipoprotein lipaza, care contribuie la procesarea grăsimilor și a zaharurilor din alimentele pe care le consumăm. Când ne petrecem toată ziua șezând pe scaun, eliberarea acestor molecule este diminuată, iar „posteriorul" ne este expus unui risc mai mare de a lua proporții, potrivit cercetărilor. Există, de asemenea, un risc mai mare de sindrom metabolic, chiar dacă facem exerciții fizice. Sindromul metabolic cuprinde 5 factori de risc care măresc posibilitatea apariției bolilor de inimă, diabetului și atacului vascular cerebral. Acești factori sunt: tensiune arterială crescută (peste 130/85 mmHg), creșterea glicemiei, acumularea de grăsime în jurul taliei, nivel crescut al trigliceridelor, nivel scăzut al colesterolului bun - HDL). Un studiu a constatat, dincolo de orice dubiu, că bărbații care au petrecut mai mult timp șezând s-au procopsit cu mai multă grăsime în jurul taliei - locul cel mai periculos pentru depozitarea straturilor de grăsime.
3. Șolduri înțepenite și dureri de spate
La fel ca picioarele și mușchii fesieri, șoldurile și spatele vor avea de suferit de pe urma poziției șezânde. Aceasta determină scurtarea mușchilor flexori ai șoldului și ne poate afecta și spatele, mai ales dacă avem o postură incorectă sau nu folosim un scaun ergonomic. De asemenea, poate provoca o compresie pe discurile coloanei vertebrale, determinând un proces rapid și prematur de degenerare, având ca rezultat instalarea unei dureri cronice.
4. Anxietate și depresie
Mai puțin explicabile decât unele dintre efectele fizice sunt efectele mentale. Totuși, studiile au dovedit că riscul de depresie și de anxietate este mai mare la persoanele sedentare, probabil pentru că beneficiile sănătății mintale lipsesc atunci când cineva își petrece timpul șezând, în loc să facă mișcare.
5. Risc de cancer
Studiile recente indică faptul că șezutul prelungit poate crește riscul de apariție a anumitor tipuri de cancer, inclusiv cancerele pulmonare, uterine și de colon. Motivele nu sunt în întregime clare. Se presupune că potențialul mecanism este pus pe seama comportamentului sedentar, care contribuie la formarea unei rețele interdependente de grăsime, modificând producerea de hormoni sexuali, disfuncții metabolice și inflamații ce încurajează dezvoltarea cancerului.
6. Boli cardiace
Sedentarismul ne poate afecta inima, ducând la boli cardiovasculare. Un studiu a constatat că bărbații care au petrecut mai mult de 23 de ore pe săptămână uitându-se la televizor au avut un risc crescut cu 64% de a suferi de boli cardiovasculare decât bărbații care s-au uitat la televizor timp de 11 ore. Experții spun că persoanele care petrec mai mult timp șezând prezintă un risc cu 147% mai mare de a suferi de un atac de cord sau de accident vascular cerebral.
7. Risc de diabet
Oamenii care își petrec mult timp șezând prezintă, de asemenea, un risc mai mare cu de a se îmbolnăvi de diabet zaharat. Într-un studiu care a examinat efectele după numai cinci zile de repaus la pat, cercetătorii au constatat o rezistență crescută la insulină, una dintre cauzele diabetului de tip 2.
8. Vene varicoase
Șezutul pe scaun timp îndelungat face ca sângele să se acumuleze în picioare, ceea ce poate duce la apariția venelor varicoase. Deși, în general, nu sunt periculoase, aceste vene umflate și vizibile, vineții sau roșii, pot fi inestetice, dar și dureroase. În cazuri rare, ele pot crea probleme mai grave, cum ar fi formarea unor cheaguri de sânge.
9. Tromboza venoasă profundă
Tromboza venoasă profundă este un tip de cheag de sânge care se formează cel mai frecvent la nivelul picioarelor. Când o parte din acest cheag se desprinde, poate întrerupe fluxul de sânge în alte părți ale corpului, cum ar fi plămânii, provocând o embolie pulmonară. Aceasta este o urgență medicală care poate duce la complicații majore sau chiar la moarte. Imobilitatea corpului, extinsă pe perioade lungi, mai ales în timpul zborului cu avionul (când picioarele stau îngrămădite într-un spațiu restrâns), poate duce la formarea cheagului de sânge la nivelul membrelor inferioare. De aceea i se mai spune și „tromboza călătorului". Călătoriile cu avionul mai lungi de 8 - 10 ore prezintă cel mai înalt grad de risc.
10. Rigiditatea umerilor și a gâtului
Ca și în cazul picioarelor, fundului și spatelui, umerii și gâtul vor suferi dacă ședem prea mult timp pe scaun, mai ales dacă stăm „cocoșați" peste tastatura computerului. (livealitlelonger.com, healthline.com)
